De ce femeile iau numele bărbatului la căsătorie

Așteptările oamenilor ca femeile să ia numele soțului după căsătorie au apărut încă din secolul al nouălea, în legile Marii Britanii. Potrivit doctrinei vremii, femeile nu aveau o independență legală, ci identitatea lor era dată de soțul lor.

La naștere, femeile primeau numele de familie al tatălui, iar atunci când „erau date” spre căsătorie, luau automat numele soțului. Astfel, sintagma „femeia este dată” era folosită la propriu, pentru că, conform acelei perioade, femeile reprezentau o proprietate transferată de la tată la soț și li se interzicea să dețină ele însele proprietăți, potrivit Psychology Today.

Așteptările ca femeile să adopte numele de familie al soțului la căsătorie își au originile în tradițiile familiilor patriarhale și evidențiază inferioritatea cu care era privită femeia în fața bărbatului.

Tradiția schimbării numelui s-a dovedit a fi una foarte durabilă, mai ales în contextul în care, în era contemporană, căsătoria a suferit multe schimbări, devenind una egalitară, în care atât soția, cât și soțul au aceeași putere și autoritate în familie.

Chiar dacă în ultimii ani femeile au început să-și păstreze numele, tradiția încă rămâne omniprezentă.

În 1980, 98.6% dintre cuplurile care s-au căsătorit în SUA au păstrat tradiția adoptării numelui bărbatului, iar în 1995, 95.3% dintre copiii căsătoriți ai cuplurilor au preluat la rândul lor cutuma. Scăderea a fost așadar de 3.3% între generații, potrivit studiului.

Având în vedere că trăim în era modernă, în care femeile sunt performante și apreciate la locul de muncă, de ce încă se aplică atât de des această practică? Dacă tot e nevoie să schimbăm numele la căsătorie, fiecare persoană din cuplu ar putea lua numele celuilalt sau cei doi își pot alege un alt nume, nou.

Răspunsul: Această tradiție este atât de bine înrădăcinată în cultura noastră, încât a ajuns să ne modeleze gândirea – pentru multe cupluri posibilitatea ca bărbatul să-și schimbe numele este o opțiune invizibilă. Faptul că un bărbat își păstrează numele după căsătorie pare natural și inevitabil.

Factorul social joacă de asemenea un mare rol, întrucât femeile care își păstrează numele de naștere după căsătorie sunt văzute de societate ca fiind egoiste și neimplicate în căsătorie.

Concluzia articolului publicat în Psychology Today este că majoritatea cuplurilor adoptă cutuma familiei patriarhale doar pentru a continua o tradiție.