Sari la conținut
News Alert

Doamnele care apără frontiera aeriană

În mai puţin de 15 minute sunt gata să se ridice de la sol. Piloţii de vânătoare se antrenează în fiecare zi la bordul supersonicelor de luptă. În baza aeriană de lângă Câmpia Turzii, sunt şi femei-pilot.

La o prima vedere, o lume a bărbaţilor. Avioane, hangare, motoare şi elicoptere de atac. Baza 71 Aeriană din Cluj. Reporterii Digi24 intră aici alături de câţiva piloţi şi se îndreaptă spre pista principală. Un zgomot asurzitor se aude dinspre capătul căii de rulare a avionelor şi elicopterelor.

La manşa unui elicopter Puma SOCAT o gasim pe Ana Maria Silaghi. Are 21 de ani şi este la al nouălea zbor pe un astfel de aparat. Vorbeşte mai puţin despre ea şi mai mult despre elicopterul ei: îi place sa spuna ca îi este cel mai devotat prieten din unitate. Misiunile lor sunt clare.

Sublocotenent Ana Maria Silaghi, pilot Baza 71 Aeriană: „Obiectivele noastre au fost indetificarea hărţii cu terenul. Adică să ne uităm pe hartă şi să identificăm localităţile. Sunt foarte multe informaţii pe care trebuie să le captăm imediat şi să răspundem întocmai. Mi-am dorit foarte mult să zbor cu elicopterul pentru că zburăm jos, avem mai multe informaţii”.

Comandor Laurenţiu Gabor, comandantul escadrilei 713 elicoptere SOCAT: „Avem cinci femei pilot dintre care una ajunge la nivel de pregătire intervenţie şi ziua, şi noaptea. În fiecare an avem minim 5, 6, 7, 8 exerciţii multinaţionale cu parteneri NATO şi din afară”.

Şi cum în spatele fiecărui bărbat de succes este o femeie puternică, nici baza aeriană Câmpia Turzii nu face excepţie. Acolo ele asigură întreţinerea părţii electronice de la avioane şi elicoptere. Fără ele, piloţii militari ar zbura aproape în orb.

Anca Moraru, maistru militar de radioelectronică de bord: „Prima dată am văzut avionul, am zis: ce mare e, ulterior am urcat, am văzut atâtea butoane, nu ştiam la care să mă uit. Și uite că până la urmă am învăţat butoanele. Aviaţia rămâne inima, de la aviaţie porneşte totul!”.

Locotenent Mădălina Orian, ofiţer de artilerie de formare: „Mi-a plăcut disciplina, mi-am dorit să lucrez într-un mediu disciplinat şi m-am înţeles foarte bine cu băieţii”.

Ultima parte este foarte importantă într-o bază aeriană. Diferenţele dintre femei şi bărbaţi, piloţi şi tehnicieni sunt uitate. Misiunile contează, atâta tot.

L-am găsit pe căpitan comandor Călin Hulea într-o zi de gardă. 24 de ore este pregătit pentru orice intervenţie care ar fi cerută serviciului de poliţie aeriană. Alarmele primite din turnul de control nu sunt puţine.

Căpitan comandor Călin Hulea, locţiitorul comandatului escadrilei: „Cele mai dese decolări sunt asupra navelor civile, care fie uită să vorbească la radio, fie din alte considerente nu vorbesc la radio și atunci este decolat serviciul de luptă”.