Sari la conținut
News Alert

Mâncare aruncată la gunoi. Cât irosește România, una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană?

1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate anual la gunoi în întreagă lume. Europa este responsabilă pentru risipă a 90 de milioane de tone de bunuri de consum. România, una dintre cele mai sărace ţări din Uniune, îşi permite luxul de a renunţă anual la 5 milioane de tone de mâncare încă bună pentru consum. „Practic, la nivel mondial, din tot ce înseamnă risipă alimentară am hrăni toată populaţia de trei ori”, a spus Viorel Morărescu, directorul Direcţiei Industriei Alimentare.

Legumele, fructele, peştele şi mezelurile sunt în topul produselor care ajung la tomberon. Uneori alimentele sunt aruncate la gunoi în ambalajul original. „Într-o perioadă în care toată lumea vorbeşte de resurse şi de limitele lor, este clar că a irosi este criminal se poate spune”, a declarat Mihai Vişan, preşedinte executiv Romalimenta. Munţii de mărfuri strălucitoare din supermarketuri îmbie cumpărătorii să adune cât mai multe produse în coşul de cumpărături. Puţini dintre ei se gândesc dacă chiar au nevoie de tot ceea ce cumpără. Asta în timp ce, jumătate din venitul românilor se duce pe mâncare. „Suntem victimele marketingului. Consumăm, să zicem, jumătate de litru de ulei pe luna şi pentru că e promoţie şi e un pic mai ieftin cumpărăm un bidon de 5 litri în condiţiile în care îl consumăm aproapa într-un an. Sigur că la un moment dat care s-ar putea să se strice”, a spus sociologul Alfred Bulai.

Supermarketurile şi restaurantele risipesc la rândul lor sute de tone de alimente în fiecare an. „Sunt greşeli care se fac inclusiv în marile magazine, în tentaţia de a avea rafturile şi opulenţă afişată. Stocurile uneori pot să depăşească aşteptările optimiste”, a spus Mihai Vişan, preşedintele executiv Romalimenta. Proprietarii de restaurante aruncă mâncarea şi pentru că românii nu ştiu să ceară porţia neconsumată la pachet.

Uniunea Europeană a declarat 2014 „anul împotriva risipei de mâncare” şi a cerut statelor membre să ia măsuri pentru combaterea fenomenului. Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Spania au iniţiat campanii de informare a publicului. „Printr-un astfel de program pe care Germania l-a încercat, ceea ce aruncă cetăţeanul german s-a redus cu 40%”, a spus Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Până în 2025 nivelul risipei de alimente trebuie redus la jumătate în toată Europa. În România, că de obicei, autorităţile se mişcă mai greu, dar există planuri.

O să avem un ghid de bune practici care va fi popularizat în şcoli, licee, universităţi, radio, televiziune, va ajunge către producători, procesatori, consumatori, în aşa fel încât să avem prin acest ghid şi prin acest program o perioadă de informare, de conştientizare şi de ce nu de educare a tuturor celor care contribuie la această risipă alimentară”, a spus Viorel Morărescu.

Ne aşteaptă o criză alimentară? Cât timp însă rafturile vor geme de mărfuri, românii vor continua să cumpere cu lăcomie şi să ducă propriul lor război. O bătălie în care ne batem pe promoţii şi cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Şi totuşi, nu există sac fără fund iar consumul iraţional se poate întoarce împotriva noastră.

Pe aceeași temă