Sari la conținut

PROIECT. Guvernul vrea să lanseze „CV-ul pe card”

Tinerii care abia au ieşit de pe băncile şcolii şi-ar putea găsi mai uşor de muncă, dacă au CV-ul pe card, susţine un comunicat al guvernului care anunţă noul proiect. Cei care lucrează în domeniul recrutării îi contrazic.

Liviu Rogojinaru, directorul unei companii: Este o năstruşnicie, o invenţie de-a noastră de pe malul Dâmboviţei.

Nu cred că m-aş angaja mai uşor dacă am un CV pe card, ce voi face este să îi prezint eu ce ştiu”, spune un tânăr.

Corina Diaconu, director al unei firme de recrutări: Existenţa unui astfel de card nu-i ajută foarte mult. Tinerii ştiu deja să îşi trimită aplicaţiile în sistem electronic. Există foarte multe site-uri de joburi care asta fac.

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM şi Mediul de Afaceri: Un card înseamnă costuri suplimentare, înseamnă cineva care să introducă datele pe card şi altcineva care să le poată citi, o tehnologie întreagă.

Noul card profesional pentru tinerii fără ocupaţie se va adăuga altor carduri introduse deja. De la 1 mai, a devenit obligatoriu cardul de sănătate, iar din 2011 există Cardul Profesional European, distribuit şomerilor, la cerere. Acesta din urmă atestă calificarea persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite corespondentul Digi24 Sergiu Voicu.

Pentru a fi şi introdus în circulaţie noul card, mai sunt paşi importanţi de urmat. După aprobările din Guvern şi Parlament, vor urma licitaţiile de atribuire.

Corina Diaconu, director al unei firme de recrutări: Nu cred că discutăm despre un beneficiu al oamenilor în folosirea acestor carduri, ci mai degrabă despre interesul cuiva de a face bani dintr-o activitate de acest gen.

De exemplu, pentru Contractul cardului european pentru şomeri, statul a cheltuit 15 milioane de lei, fără niciun efect. Cei cărora le era destinat nu s-au înghesuit să-l obţină, iar angajatorii nu si-au cumpărat cititoarele speciale de carduri.

Liviu Rogojinaru, directorul unei companii: Este o cheltuială care nu îmi aduce nici un folos, când angajez un om vreau să-l văd, nu doar să-l evaluez din punct de vedere al hârtiilor pe care mi le prezintă.

În ultimii ani statul a cheltuit, inutil, sute de milioane de lei pentru proiecte care nu şi-au găsit aplicare. Un exemplu este cel al cărţilor de alegător, care nu au fost folosite niciodată.