Sari la conținut

Proiectul de salvare a roșiilor româneşti

Una dintre grădinile experimentale cu seminţe tradiţionale este la Apahida, judeţul Cluj. Radu Telecan a plantat încă de anul trecut pe o suprafaţă de 5 ari, în grădina din spatele casei roşii şi ardei iuţi. Anul acesta a pregătit de două ori mai multe răsaduri, pe care le va cultiva în curând.

În câteva luni, vor creşte roşii tradiţionale, gustoase ca pe vremea bunicilor, deoarece seminţele au fost culese de la ţărani din zona Transilvaniei, care la rândul lor, le-au salvat de-a lungul timpului.

„Le-am făcut tradiţional, n-am folosit insecticide, pesticide, aşa cum era la bunica acum 30 de ani roşia aia gustoasă şi zemoasă,” spune Radu Telecan, fermier.

Lipsa chimicalelor face roşiile româneşti atât de bune la gust, spun fermierii. În plus, sunt mult mai sănătoase.

„S-au pierdut şi cauza este că toţi s-au orientat să arate numai frumos. Poate că au şi defecte, dar gustul nu se compară. Gustul care era odată cândva, când nu se atingea nimeni de ele,” zice Maria Telecan, mama fermierului.

Fundaţia din Odorheiu Secuiesc a reuşit să salveze 40 de soiuri de legume, printre care ardei, vinete, mărar, lobodă sau dovleac. Seminţele au ajuns acum la 50 de familii de la ţară, care au ca datorie să le planteze şi să dea mai departe materialul genetic. Motivul proiectului este că în timp în toată ţara s-a redus numărul varietăţilor de legume româneşti.

„Cel puţin de zece ori atâtea specii de roşii, cel puţin de zece ori atâtea specii de mere dacă vorbim de pomi fructiferi. Seminţele pe care le găsim la magazin sunt modificate genetic,” explică Hanna Hompoth, coordonator proiect.

Proiectul de salvarea a seminţelor româneşti a fost finanţat cu 150.000 de euro, bani din fonduri norvegiene.