Românii au înlocuit teama de pandemie cu frica de război: Peste jumătate se simt amenințați de conflictul din Ucraina (Sondaj IRES)

Data actualizării: Data publicării:
Oameni pe stradă.
Speranța de viață din România a scăzut la nivelul din urmă cu 14 ani. Condițiile de trai și alimentația, printre factorii determinanți. Foto: GettyImages

Trei sferturi dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită și mai mult de jumătate dintre ei s-au temut anul acesta de pericolul războiului. Sunt datele unui sondaj IRES, care a analizat percepția românilor în legătură cu mai multe subiecte la final de an 2022. Și în privința nivelului de trai peste jumătate dintre români se declară nemulțumiți, în vreme ce încrederea în politicieni se află în continuare la cel mai scăzut nivel. În plus, după doi ani de pandemie și nesiguranță, tot mai mulți români se confruntă și cu singurătatea.

Dacă la începutul lui 2022, românii sperau la un an în care societatea să iasă de sub amenințarea pandemică, primele luni ale acestuia au schimbat ierarhia îngrijorărilor: invadarea Ucrainei de către Rusia și creșterea prețurilor – în special la energie & combustibil – au fost elementele care au schimbat radical starea de spirit în rândul opiniei publice, arată Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), care a realizat un studiu privind subiectele care îi preocupă cel mai tare pe români.

Sondajul poate fi consultat aici:

Sondaj_IRES_romanii-in-anul-2022

„La finalul anului îi regăsim pe români destul de pesimiști, jumătate dintre ei apreciind că 2022 a fost un an mai prost pentru România decât precedentul, iar îngrijorările celor mai mulți dintre ei sunt generate de creșterea prețurilor, de boală și de războiul din regiune. Singurătatea și însingurarea sunt mai prezente decât în 2020, anul de vârf al izolării impuse de pandemia de COVID-19.

Datele pe care le prezentăm în studiul de față arată cum au trecut românii prin acest an din perspectiva activităților umane, cotidiane, așa cum au fost ele măsurate de IRES și în alți ani (începând cu anul 2010), astfel încât putem observa în ce măsură ultimii ani – dominați de pandemie și de război - au schimbat viața românilor din perspectiva unor practici sociale și chiar a obiceiurilor zilnice. Analiza răspunsurilor obținute în acest an comparativ cu cele din valurile anterioare ale studiilor similare arată că, dacă pentru unele aspecte care sunt în strânsă relație cu restricții sau condiționări impuse de pandemie – călătoriile, concediile - constatăm, în acest an, o creștere până la un nivel apropiat de cel pre-andemic, alte obiceiuri cotidiene au rămas, practic, neschimbate”, se arată în prezentaresa IRES.

Trei sferturi dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită

Trei sferturi dintre români sunt de părere că direcția în care merge România, la final de 2022 este una greșită, în timp ce unul din cinci (20%) o apreciază ca fiind bună.

„Chiar dacă, aparent, observăm un pesimism ușor mai moderat decât cel prezent la începutul acestui an, datele de pe parcursul acestui studiu arată că nu optimismul îi caracterizează cel mai bine pe români, în acest an”, potrivit studiului IRES.

Peste jumătate dintre participanții la sondaj (57%) spun că anul 2022 a fost mai prost pentru România decât 2021, iar un procent similar (56%) recunosc că în acest an au avut sentimentul că țara noastră este amenințată de război.

Încrederea în profesii și politicieni

Atunci când au fost invitați să indice nivelul de încredere pe care îl au față de 15 profesii, cei mai mulți dintre respondenți i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) pe pompieri (91%), pe specialiștii în IT (77%), pe ingineri (69%), pe asistenții medicali (67%) sau pe ofițerii de armată (66%).

Preoții sunt creditați cu multă și foarte multă încredere de 59% dintre cei intervievați, la fel ca și medicii (59%) ori profesorii și educatorii (59%), iar funcționarii bancari și economiștii de către 55% dintre respondenți.

Topul încrederii îi plasează pe ultimele poziții pe avocați (48%), judecători (47%), jurnaliști (44%), polițiști (41%). Pe ultimul loc se află politicienii, în care au multă și foarte multă încredere 9% dintre cei respondenți.

„Nu este un procent surprinzător, pe parcursul cercetărilor derulate de IRES în ultimii 10 ani, dar mai accentual din anul 2014, românii au arătat că detestă politica și, în mod constant, cel mult 10% dintre cei chestionați declară că sunt mulțumiți de modul în care politicienii își îndeplinesc atribuțiile. De altfel, în cadrul percepției pesimiste privind viitorul și modul în care merg lucrurile în țara noastră primele două cauze pe care le asociază românii eșecului sunt oamenii politici care conduc și instituțiile care nu sunt credibile, acestea fiind percepute ca nefuncționale și corupte”, se mai arată în studiul IRES.

Doar 2% dintre participanții la studiu recunosc că, în 2022, au oferit bani unui funcționar sau angajat al statului în timp ce 5% spun că au oferit diferite cadouri.

În ceea ce privește încrederea în primii oameni în stat, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, este creditat cu multă și foarte multă încredere de 39% dintre participanții la sondaj, fiind urmat de președintele Camerei Deputaților (și al Partidului Social Democrat), Marcel Ciolacu, în care au multă și foarte multă încredere o cincime dintre români, la fel ca și în președintele țării, Klaus Iohannis.

În premierul României, Nicolae Ciucă au multă și foarte multă încredere mai puțin de o cincime dintre respondenți (19%).

6 români din 10, nemulțumiți de nivelul de trai

„Sfârșitul unui an în care am intrat sub semnul pandemiei, războiul din Ucraina, criza combustibilului și ulterior criza economică îi găsește pe români la un nivel financiar auto-declarat similar cu cel de la începutul lui 2022. Însă, pe fond, studiul de față arată anumite schimbări de obiceiuri de consum care indică un impact semnificativ al creșterii prețurilor și a instabilității economice.”

Dacă 41% dintre respondenți spun că sunt destul (34%) și foarte mulțumiți (7%) de felul în care trăiesc, 58% susțin contrariul: 39% spun că nu prea sunt mulțumiți în timp ce 19% se declară deloc mulțumiți.

45% apreciază că se descurcă, în general, în timp ce 18% spun că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar 19% recunosc că au uneori probleme financiare. Aproape unul din 5 români susține însă că are tot ceea ce îi trebuie.

Totuși, 7 din 10 români spun că sunt printre cei care, în 2022, au redus cheltuielile cu produse de strictă necesitate în gospodărie, altele decât cele alimentare. 64% au renunțat să cumpere anumite mărci de produse alimentare pe care obișnuiau să le folosească din cauză că s-au scumpit. 57% recunosc că au renunțat să cumpere diferite produse alimentare din cauza lipsei banilor; un sfert au amânat plata unei facturi la utilități (apă, gaz, curent etc.). 6% spun chiar că în acest an au suferit de foame.

Doar unul din cinci români a făcut în acest an o achiziție importantă pentru el personal, dar trei din zece au făcut achiziții pentru familie. Cele mai importante achiziții – atât pentru ei personal, dar și pentru familie – se referă la cumpărarea unui autoturism, la aspecte care țin de locuință (cumpărare, renovarea locuinței sau dotarea acesteia cu diferite echipamente sau mobilier). Foarte puțini dintre respondenți spun că au făcut achiziții care să contribuie la dezvoltarea lor personală sau a membrilor familiilor lor (3%).

Doar 46% dintre intervievați au reușit să economisească bani în 2022, o treime au împrumutat bani de la familie, un sfert de la prieteni sau cunoscuți și 14% de la bănci. Peste o treime dintre participanții la studiu spun că, în acest moment, au datorii (inclusiv credite), 15% susțin că există diferite persoane care le datorează bani.

Peste un sfert din români suferă de singurătate

Creșterea prețurilor, boala și războiul din regiune au fost, în 2022, principalii factori care au stat la baza îngrijorării românilor. Unul din 10 români este îngrijorat și de lipsa locurilor de muncă, iar 3% menționează și nesiguranța locului de muncă în contextul în care 9% dintre participanții la sondaj spun că și-au pierdut în acest an locul de muncă.

Un sfert dintre participanții la sondaj (26%) spun că în acest an au suferit de singurătate, 28% se plâng că au avut nevoie de ajutor și nu au avut la cine să apeleze, iar același procent spun că au avut nevoie de ajutor și nu au primit sprijinul necesar. Peste un sfert dintre respondenți (29%) recunosc că, anul acesta, au simțit nevoia să discute cu cineva apropiat, dar nu au avut cu cine să facă acest lucru.

Jumătate dintre cei chestionați au declarat că în 2022 s-au gândit la moarte, iar aproape două treimi au trăit cu frică pentru că ei înșiși sau cineva drag ar putea muri.

Peste o treime dintre români au fost în concediu

Anul 2022 a reprezentat revenirea treptată la normalitate și la libertatea de mișcare după cei doi ani de restricții impuse de pandemia de COVID-19, mai relevă datele sondajului.

Peste o treime dintre participanții la cercetare spun că în 2022 au fost plecați în concediu, nivelul fiind unul care se apropie de cel din 2018. Un sfert au fost și în străinătate.

35% dintre respondenți declară că, în 2022, au cumpărat cărți; procentul este unul în scădere față de ultimii 10 ani. Totuși, 6 din 10 intervievați spun că au citit cel puțin o carte în 2022.

Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) au fost la medic în acest an, iar unul din cinci români a fost și internat în spital. Achiziția de medicamente este ridicată în rândul românilor, 92% dintre respondenți spun că în 2022 au cumpărat medicamente.

La primărie au fost două treimi dintre cei care au participat la cercetare, iar la biserică spun că au fost 82%.

14% dintre românii intervievați au trimis anul acesta o scrisoare prin poștă, iar 37% au trimis emailuri.

La jocuri de noroc au jucat doar 8% dintre participanții la cercetare, procent în continuă scădere din 2010 și până în prezent.

51% au fost la restaurant sau la un bar, iar 58% au cumpărat produse de pe internet.

Fișa tehnică a studiului

Studiul IRES a fost făcut pe un eșantion de 1.615 de indivizi de 18 ani și peste, în perioada 7 - 12 decembrie 2022, și face parte din programul de cercetări interne al institutului.

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri