Sari la conținut
News Alert

Salariile și pensiile cresc, dar rămân printre cele mai mici din Europa

Salariile şi pensiile românilor au crescut în ultimii ani, dar suntem în continuare la coada Europei în privinţa veniturilor. Salariul minim pe economie aproape s-a dublat în patru ani. A crescut şi salariul mediu net, iar pensia medie este mai mare cu aproape 150 de lei. Chiar şi aşa, o treime din populaţie are lipsuri materiale severe, iar unul din cinci români trăieşte în sărăcie. Mai mult, în timp ce mulţi abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta, există câţiva care „şi-au tras partea leului" şi câştigă lunar, din salariu sau pensie, zeci de mii de lei.

În ultimii patru ani, salariul minim brut din România aproape s-a dublat, însă fără o legătură directă cu economia, spun experţii.

Venitul minim a început sa crească constant din 2013, când a urcat de la 700 la 750 de lei. Până în vara anului trecut a fost majorat de două ori pe an, în ianuarie şi iulie şi a ajuns la 1.050 de lei. O altă creştere importantă a venit în mai 2016, iar acum a ajuns la 1.250 de lei brut. Adică 925 de lei net.

Da, a crescut salariul minim cu aproape 45 la sută într-un interval foarte scurt de timp, de doi ani. Da, dar angajatorii pot să ducă creşterea asta? Cifra lor de afaceri, profitul lor a crescut în acelaşi ritm?, a spus analistul economic George Vulcănescu.

România, al doilea cel mai mic salariu minim din EU

În ciuda majorărilor, românii sunt în continuare penultimii în topul european al venitului minim, mai ales din perspectiva puterii de cumpărare.

Ţara noastră are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, cu 277 de euro. Suntem devansaţi de Ungaria, Cehia şi Lituania şi stăm mai bine doar decât Bulgaria. Aşa că diferenţa faţă de vestul Europei este în continuare uriaşă.

Cel mai mare venit minim este în Luxemburg, de 1.923 de euro brut. Urmează Belgia, Olanda, Germania şi Irlanda, cu salarii de aproape 1500 de euro.

O treime din români trăiesc de pe o zi pe alta

De fapt, cu toate creşterile, aproape o treime dintre salariaţii români trăiesc de pe o zi pe alta.

Din păcate, nu acoperă costurile vieţii pentru lucrătorii care sunt plătiţi pe salariul minim şi România continuă să fie în fruntea Europei în ceea ce priveşte procentul de salariaţi aflaţi în risc de sărăcie. Deci avem salariaţi săraci, a explicat președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

Acest lucru se vede şi în statistici.

Cifrele oficiale arată că unul din cinci români suferă de sărăcie relativă, adică are un venit anual mai mic de 60 la sută din venitul mediu pe economie. În acelaşi timp, unul din trei români suferă de lipsuri materiale severe, adică nu îşi permite lucrurile esenţiale unui trai decent.

Odată cu salariul minim a crescut şi cel mediu net. Dacă în 2012, un român câştiga, în medie, 1507 lei, anul acesta, salariul mediu net a ajuns la 2.076 lei.

Diferențe salariale mari în funcție de regiune

De asemenea, există diferenţe foarte mari în funcţie de regiune. În judeţele Timiş, Cluj, Braşov sau Argeş, salariul mediu net depăşeşte 2.400 de lei. Dar în Harghita, Maramureş, Neamţ sau Vaslui se opreşte la 1.500 de lei. Doar în Bucureşti se apropie de 2.700 de lei.

Anul trecut, în 2015, primii 20 la sută din total populaţie ca venituri aveau venituri de 8,3 ori mai mari, deci 830 la sută, mai mari decât 20 la sută din populaţia României cu cele mai mici venituri”, a spus președintele Blocului Național Sindical.

Diferenţele nu se opresc aici. Salariile din mediul privat au crescut cu 12 la sută, în timp ce la stat, majorările au fost duble. Cele mai importante au fost obţinute în Educaţie şi Sănătate, după greve şi proteste în stradă. În cazul funcţionarilor publici aproape că nu s-a schimbat nimic. Cei mai mulţi abia trec de salariul minim, dar în zeci de instituţii ale statului, salariile celor cu funcţii de conducere au explodat.

Şefii de servicii, şefii birouri, care sunt puzderie unul dinăsta consumă ca resurse echivalentul a două posturi obişnuite din sectorul bugetar. Din acest motiv al unei legislaţii imperfecte anumiţi funcţionari şi-au tăiat partea leului. Avem situaţii aici în Bucureşti, de exemplu, în care un şef de finanţe publice locale, de la nivelul unui sector, are un venit salarial mai mare decât preşedintele României. Şi de patru ori mai mare decât primarul de la sectorul respectiv!, a precizat președintele Blocului Național Sindical.

Salarii mărite substanţial au primit şi angajaţii din administraţia prezidenţială, Guvern şi unele ministere. Iar legea salarizării unitare care să regleze aceste situaţii încă nu există.

Pe lângă salariul de bază mai au tot felul de venituri suplimentare constând în indemnizaţii, constând în sporuri de, remuneraţii pe tot felul de colaborări, de prezenţe în tot felul de consilii de administraţie, a spus analistul economic George Vulcănescu.

Avertisment. Sistemul de pensii s-ar putea prăbuși

Mult mai puţin au crescut, în schimb, pensiile. Şi asta pentru că vorbim mai ales de o indexare cu rata inflaţiei.

Dacă în 2012 pensia medie din România era de 778 de lei, în 2014 a crescut la 845 de lei şi la 930 de lei anul acesta.

România este şi la acest capitol printre codaşii Uniunii Europene. Cu precizarea că nivelul pensiilor diferă sensibil de la un judeţ la altul.

Anul trecut, diferenţa între cea mai mare şi cea mai mică pensie medie din România a depăşit 400 de lei. În Bucureşti, pensia medie a ajuns la 1.122 de lei, în timp ce la polul opus este judeţul Giurgiu, cu 711 lei.

În schimb, discuţii aprige au născut pensiile speciale pentru parlamentari, primari şi şefi de consilii judeţene, magistraţi, aviatori sau unele categorii de militari.

În domeniul pensiilor suntem în sclavagism. Pe zona de pensii diferenţele sunt de-a dreptul halucinante, sunt de-a dreptul nesimţiţe, ca să folosim un termen foarte uzitat în ultima vreme. Nu este posibil să ai pensii de cinci mii de euro, în condiţiile în care respectivul care are o asemenea pensie nu a contribuit pentru a beneficia de un nivel atât de ridicat. Iar în acelaşi timp, un pensionar cu o vechime foarte mare, în condiţii de lucru extrem de dificile, nu au stat la birou, nu au dat indicaţii preţioase, ei abia îşi duc traiul de pe azi pe mâine”, a precizat analistul economic George Vulcănescu.

În prezent, un salariat susţine venitul a 1,2 pensionari. Iar estimările arată că până în 2030, raportul va fi de un angajat la 2,5 pensionari. Ceea ce ar putea duce la prăbuşirea sistemului, atrag atenţia specialiştii.