Sari la conținut

Tăriceanu: Poate fi un atac speculativ pe leu. Opinia BNR

Creșterea monedei euro poate ascunde un atac asupra leului, potrivit celui din 2008, orchestrat de persoane date afară din sistemul bancar, crede președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Devalorizarea leului față de moneda unică poate ascunde ”un atac asupra leului”, ceea ce înseamnă că pe cursul de schimb valutar sunt acţiuni speculative.

”Nu sunt nici bancher, nici economist şef la Banca Naţională sau la vreo bancă comercială. Am să vă recomand să citiţi declaraţia guvernatorului BNR săptămâna trecută în legătură cu modul în care a fost manipulat ROBOR-ul în perioada în care a crescut spectaculos. Pe cursul de schimb sunt acţiuni speculative, fără îndoială, care sunt determinate fie de teama unora dintre cei care sunt jucători în piaţă, fie de cei care încearcă în mod deliberat, ca parte a unei campanii de a afecta imaginea şi situaţia economică cu astfel de jocuri de culise”, a afirmat el.

”Să ştiţi că poate să fie un atac asupra leului. Şi în 2008 a fost un atac masiv pe leu pe care BNR l-a contracarat şi care s-a soldat şi cu două măsuri la vremea respectivă: doi traderi de valută de la două bănci importante au fost daţi afară din sistemul bancar”, a adăugat preşedintele Senatului.

Referirea este făcută la Bogdan Mihoc, șeful trezoreriei UniCredit Țiriac, care a plecat din bancă, și la Lucian Isar care și-a pierdut pozitia de vicepresedinte al Bancpost, responsabil printre altele cu trezoreria. Chiar dacă aparent din alte motive, economistul șef al ING, Florin Cîțu, actual vicepreședinte PNL, a părăsit și el institutia.

Contactat de presă Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, nu a conformat existența atacului.”Luăm în calcul protejarea leului în cazul unui atac, dar repet nu avem date care să susțină un atac în asemenea momente”, a spus acesta. El a spus că era de așteptat o evoluție de devalorizare a leului, atât timp cât deficitul comercial (diferența dintre importuri și exporturi) este substanțial și se consolidează. Potrivit lui Suciu acest deficit este în prezent de patru miliarde de euro, rezultaând de aici o cerere mare de valută care pune presiune pe rata de schimb.