Sari la conținut

Cum a ajuns Slovenia cea mai verde țară din lume. Recomandările ambasadorului sloven

Anul acesta, Slovenia a fost declarată oficial cea mai verde țară din lume. Potențialul natural este exploatat la maximum. Natura este pusă la muncă și aduce bani la bugetul de stat, dar și în buzunarele oamenilor obișnuiți. Condițiile de bază pentru această reușită sunt respectul pentru mediu și folosirea resurselor după un plan gândit pe termen lung. Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti a explicat cum a ajuns țara sa în acest stadiu.

Balazs Barabas: Vă rog să ne explicaţi de ce aţi ales acest loc pentru interviu?

Mihael Zupancic: Am propus acest loc pentru că Slovenia este un o "ţară verde". Acest lucru este foarte important pentru noi şi am vrut să subliniez acest aspect. Sub mai multe forme România îmi aminteşte de ţara mea. Uitaţi-vă la acest loc, este uimitor, este minunat! Aşa că am propus să ieşim din birouri, din studio şi să mergem undeva unde putem vedea adevărata Românie. Şi aceasta este România adevărată, verde, precum Slovenia. Îmi place acest lucru, îmi place să îmi petrec timpul afară, îmi place să merg, să urc pe munte şi am spus să facem interviul în natură şi vă mulţumesc pentru că aţi acceptat.

Balazs Barabas: Admir felul în care Slovenia combină serviciile turistice de calitate şi specificul peisajelor slovene. Este doar o chestiune de bani să aduci la un loc aceste lucruri sau implică şi altceva?

Mihael Zupancic: Aş spune că este parte din cultura noastră. Când vezi Slovenia, 70% din ţară este pădure. Deci este parte din cultura noastră să subliniem ceea ce este "turism eco", spa, activităţi în aer liber, toate fac parte din viaţa noastră de fiecare zi. Am făcut multe investiţii în Slovenia să scoatem în evidenţă toate acestea şi acum primim recunoaştere pentru acestea. Primesc multe păreri din partea colegilor mei care spun, Slovenia este o "ţară verde", care oferă servicii de spa, căţărare pe munte, mare. Da, investim mult în turism, dar aş adăuga în turismul de calitate. Acesta este motto-ul nostru. Să oferim celor care vizitează Slovenia turism de calitate şi un ambient de calitate, asta încercăm să subliniem în Slovenia.

Slovenia a făcut parte din fosta Iugoslavie. Și-a câștigat independența mai simplu decât Bosnia-Herțegovina și Croația. Slovenii s-au concentrat pe dezvoltarea ţării şi au început tranziţia de la economia de stat la cea a pieţei libere. Până în 2007 s-au bucurat de succes, dar criza financiară i-a lovit cu putere. Efectele încă se resimt.

Balazs Barabas: Când a început Slovenia să pună accentul major pe turism?

Mihael Zupancic: Bineînţeles a început după independenţă, în 1991, pentru că atunci am putut să ne alegem metoda prin care să facem lucrurile. Chiar şi înainte de a începe, eram foarte cunoscuţi pentru spa-urile noastre, mulţi turişti veneau în Slovenia, în fosta Iugoslavie să se bucure de aceste servicii. După independenţă, bineînţeles, am accentuat acest lucru, am dezvoltat spa-ul, turismul eco, traseele montane, rafting, şi aşa cum am spus, un turism de calitate. Acesta este motto-ul nostru în Slovenia. Deci, dacă eşti un turist activ, trebuie să vizitezi Slovenia pentru că o să te bucuri din plin de ea.

Balazs Barabas: România a trecut la economia de piaţă cam în aceeaşi perioadă cu Slovenia şi cu toate acestea în România nu vedem prea mult turism de calitate, aşa cum aveţi în Slovenia. Ce credeţi că nu face bine România din acest punct de vedere? De ce nu suntem încă la acelaşi nivel?

Mihael Zupancic: Nu aş fi aşa de sever cu dvs. Chiar am vizitat multe părţi din România. Am fost bineînţeles în Transilvania, am fost în Constanţa, voi merge în câteva zile în Moldova. Am fost surprins de cât de dezvoltat este turismul în România, nu surprins, dar calitatea infrastructurii, bine, punem deoparte infrastructura rutieră, dar turismul la nivel de hoteluri şi oferte, aşa că nu aş fi prea sever. Aş spune că România a fost nevoită să facă faţă mai multor provocări decât a avut Slovenia. După revoluţie şi chiar înainte, aţi avut de înfruntat o situaţie mai dificilă, mult mai dificilă decât a noastră în Iugoslavia, cred. De aceea acesta este şi unul dintre motivele pentru care durează mai mult. Dar aşa cum am spus, ce am văzut aici m-a surprins în mod pozitiv.

Ambasador: Nu știam de problema defrișării până când nu am venit în România

Încrederea populației în instituțiile de stat este destul de redusă și în Slovenia, din cauza corupției. Scandalurile legate de implicarea politicienilor în afaceri ilegale au creat crize politice în țară, în ultimii ani. Codul Civil sloven impune măsuri severe pentru diminuarea corupției, dar punerea în practică a acestora este destul de limitată. Poate și de aceea, DNA-ul românesc a devenit un model pentru autoritățile de la Ljubljana.

Balazs Barabas: Din fericire avem o pădure deasă în spatele nostru, dar nu se întâmplă la fel în toată România. Vedem fenomenul defrişărilor, de multe ori defrişări ilegale. Cum vă protejaţi pădurile în Slovenia?

Mihael Zupancic: Ştiu despre acest lucru. Nu ştiam că această problemă există, până când nu am venit în România, ca să fiu foarte sincer. Am aflat acest lucru care mă întristează, pentru că pădurea este, am spus de multe ori, 70% din Slovenia este pădure, deci noi avem grijă de pădure. Bineînţeles, când sunt incendii sau catastrofe naturale, încercăm să compensăm prin plantarea de păduri noi. Dar în primul rând aş spune că este o chestiune de educaţie şi prevenţie. În Slovenia punem mult accentul pe învăţarea de la vârste foarte mici să ne protejăm pădurile. Să nu facem focuri în pădure, să o păstrăm curată, să nu lăsăm gunoaie în urma noastră etc. Deci aceştia sunt practic primii paşi pe care îi facem în Slovenia pentru a învăţa de când suntem foarte mici să avem grijă de pădure şi să o păstrăm aşa cum este.

Balazs Barabas: Deci este o abordare generală a acestui aspect.

Mihael Zupancic: Da, acesta este ceva ce face deja parte din tine de când eşti mic, ştii că trebuie să fii atent cu pădurea, cu mediul. Şi acest lucru începe de când eşti foarte mic şi acest lucru pune accent pe educaţie şi apoi pe prevenţie.

Corupţia pune în pericol viitorul tău, al copiilor tăi. Acesta este motivul pentru care trebuie să lupţi împotriva corupţiei, nu pentru că este bine să faci asta”

Balazs Barabas: Dacă lărgim problema defrişărilor ilegale ajungem la corupţie, care este prezentă practic în fiecare ţară din estul Europei, fostele ţări socialiste. Cum se descurcă ţara dvs. cu această problemă?

Mihael Zupancic: În primul rând aş spune: corupţia este prezentă în toate ţările, nu doar în cele din est, ci şi în vestul Uniunii Europene. Deci nu aş face acest gen de separare între est şi vest. Ce am văzut în România şi a fost de asemenea subliniat şi de Comisia Europeană, este faptul că lupta împotriva corupţiei este foarte puternică şi acest lucru mă bucură. Corupţia înseamnă furt şi nu este doar asta, pune în pericol viitorul tău, al copiilor tăi. Acesta este motivul pentru care trebuie să lupţi împotriva corupţiei, nu pentru că este bine să faci asta, ci pentru că este despre tine, despre mine. Din acest punct de vedere, România face lucruri bune. Chiar şi aşa, sunt foarte multe încă de făcut, nu doar în România, să fim foarte corecţi, dar sunt multe de făcut. Comisia Europeană a subliniat în ultimul raport MCV că încă mai sunt probleme de rezolvat în România şi cred că aceasta este o provocare ce trebuie înfruntată rapid, dar după cum am văzut, mulţi oameni în România sunt complet dedicaţi luptei împotriva corupţiei. Preşedintele Iohanis a fost foarte clar în această privinţă, premierul Cioloş la fel, DNA-ul şi în mod special doamna Laura Codruţa Kovesi şi echipa ei, pentru că sunt şi cei din jurul ei care fac o treabă extraordinară şi sunt total implicaţi în această luptă şi nu vor să lase pe nimeni să evite sistemul şi acest lucru mă bucură. Acesta este un semn foarte bun.

Balazs Barabas: Şi care este nivelul de corupţie în Slovenia? Sunteţi mulţumit, este ţinut sub control sau mai sunt lucruri de făcut?

Mihael Zupancic: Corupţia există şi în Slovenia. Aş spune că s-au întâmplat multe ilegalităţi de exemplu când ne-am construit autostrăzile. Este foarte cunoscut faptul că am plătit mai mult decât făceau, nu doar puţin peste ci foarte mult peste preţ pentru autostrăzile noastre, din cauza unor practici pe care le calific drept corupţie. Când au fost ceva înţelegeri între companiile care au stabilit cine ce va face etc. Aceste lucruri sunt legate de corupţie. Dar bineînţeles, criza economică a avut şi un aspect pozitiv, chiar dacă au fost foarte multe aspecte negative. Dar unul pozitiv a fost faptul că a fost o luptă mai puternică pentru că am înţeles că nu mai este loc pentru corupţie în societăţile noastre. Pune în pericol şi în Slovenia, viitorul nostru şi al copiiilor noştri.

Ca multe alte țări din Europa și Slovenia se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației. Din păcate, slovenii sunt în capul listei pentru această problemă, în fața tuturor celorlalte nații din Uniunea Europeană.

Balazs Barabas: Dacă rămânem la aceste probleme, Slovenia este o ţară mică, care nu are o populaţie numeroasă, dar care îmbătrâneşte şi probabil acest lucru se va simţi în curând. Am văzut statistici conform cărora populaţia de peste 65 de ani se va dubla în următorii 30 de ani. Se ridică astfel probleme cu pensiile şi alte aspecte ale economiei. Cum se pregăteşte ţara dvs pentru această situaţie?

Mihael Zupancic: Este o întrebare bună, cum ne pregătim? Bineînţeles, facem reforme. Şi uneori, aceste reforme nu sunt simplu de făcut, în sensul în care dacă vom prelungi perioada de lucru, facem reforme la nivelul sistemului de sănătate, încurajăm oamenii să economisească pentru pensie, şi eu fac acest lucru, ştiu că nu voi avea pensia pe care au avut-o sau o au părinţii mei aşa că pun bani deoparte pentru zilele de pensie. Foarte multe reforme, îmi pare rău, bate vântul foarte tare, multe reforme care sunt greu de făcut, dar care pe termen lung vor dovedi rezultate. Trebuie ca aceste lucruri să fie făcute, este dificil, dar trebuie să mergem înainte cu curaj pentru a asigura şi altor generaţii faptul de a putea avea o pensie, de exemplu. Acesta este scopul.

Să primim aproape 600 de refugiaţi, migranţi, este o decizie complicată pentru o ţară mică”

Cota obligatorie de refugiaţi impusă de Uniunea Europeană fiecărui stat membru a fost asumată şi de Slovenia. Reacţia iniţială a slovenilor în faţa valului de oameni disperaţi care fugeau de război şi intrau în valuri în ţara lor nu a fost cea mai prietenoasă. Mai este încă de lucrat la nivelul mentalităţilor.

Balazs Barabas: Anul trecut ţara dvs s-a angajat să primească mai mult de 500 de refugiaţi, ceea ce nu este ceva prea obişnuit în ţările europene. Cum a ajuns Slovenia la această decizie?

Mihael Zupancic: Bineînţeles a fost o decizie la nivel înalt, şi am hotărât că vom respecta integral angajamentul şi am făcut asta. Chiar dacă este o decizie foarte grea pentru noi, să primim aproape 600 de refugiaţi, migranţi, este o decizie complicată pentru o ţară mică, am spus: trebuie să fim parte din această solidaritate. Uniunea Europeană nu este doar despre a primi bani de la Bruxelles, ci şi despre a arăta solidaritate atunci când este cazul. Guvernul nostru a spus: ne vom îndeplini angajamentul şi la fel a făcut şi România. România a votat împotriva cotei obligatorii, dar să ne amintim că România respectă integral decizia luată la Bruxelles cu privire la relocarea şi primirea migranţilor şi refugiaţilor. Trebuie să explicăm că aceşti oameni chiar au de înfruntat situaţii dificile, în Siria, în alte locuri. Şi au ajuns în punctul în care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţara, nu au dorit să facă asta. Trebuie să le explicăm popoarelor noastre că într-adevăr trebuie să le oferim susţinere, trebuie să îi ajutăm pentru a putea să îşi reia viaţa şi pentru a se integra. Funcţionează în ambele sensuri. Trebuie să le oferim asistenţă refugiaţilor şi migranţilor, dar ei trebuie de asemenea să fie integraţi în societăţile noastre, să înveţe limbi străine, să înveţe cum facem noi lucrurile, cum trăim, deci este ceva cu două sensuri.

Slovenia, membru NATO şi al Uniunii Europene din 2004, a primit în acest an vizita preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Autorităţile de la Ljubljana au avut grijă ca acest eveniment să fie prezentat ca unul informal şi mai puţin ca o întâlnire oficială între doi şefi de stat.

Balazs Barabas: Dacă vorbim la nivel regional, preşedintele Vladimir Putin a făcut o vizită în Slovenia anul acesta. Este acesta un semn de întărire a relaţiilor dintre Slovenia şi Rusia?

Mihael Zupancic: Vizita în sine a fost un eveniment care avea legătură cu împlinirea a 100 de ani de când există capela rusă din Slovenia. Este un eveniment foarte cunoscut la noi, în fiecare an oficialii ruşi vin în Slovenia să participe la comemorare. În timpul primului război mondial soldaţii ruşi care lucrau la un drum au fost îngropaţi într-o avalanşă de zăpadă. Sute dintre ei au murit atunci. Aşa că noi comemorăm evenimentul şi vizita dlui. Putin avea legătură cu acest eveniment întâmplat în urmă cu 100 de ani.

Balazs Barabas: Deci a fost o vizită simbolică, doar cu semnificaţii culturale, nu şi politice?

Mihael Zupancic: Este mereu un amestec. Când Putin era în Slovenia erau ceva discuţii. Speculaţii? Da. Dar accentul chiar a fost pus pe comemorarea acelui eveniment, 100 de ani de când există capela rusească şi acesta a fost scopul principal al acestei vizite.

Dacă te duci în munţii Sloveniei şi iei la tine o pungă mică de plastic, nu sunt sigur că o să o umpleţi cu gunoiul pe care îl găsiţi acolo. Fac un apel (...) nu lăsaţi gunoiul în urma voastră”

Balazs Barabas: Sunteţi deja de un an în România. Ce vă place şi ce nu vă place aici?

Mihael Zupancic: Am spus, România a fost alegerea mea. Am vrut să vin în România. Nu a fost o opţiune.

Balazs Barabas: Aţi cerut să veniţi în România?

Mihael Zupancic: Am cerut România, nu a fost opţiunea a doua sau a treia. A fost prima mea opţiune. Am lucrat mult în vestul Uniunii Europene şi am spus că acum este timpul pentru ceva nou. Mi-ar fi simplu să lucrez tot în vest, dar am spus nu, să încerc ceva nou şi a fost alegerea mea să vin în România. Şi nu m-am înşelat. Chiar mă bucur. Lucrez, nu vreau să mă înţelegeţi greşit, chiar lucrez mult, dar îmi place România pentru că este într-adevăr o ţară apropiată de Slovenia, dar cu toate acestea îndepărtată din cauza infrastructurii şi faptului că nu sunt zboruri directe spre Slovenia. Dar ce mă copleşeşte aici în România este faptul că atunci când vorbeşti cu oamenii sunt deschişi, buni, este simplu să intri în contact cu ei. Acest lucru arată că am făcut într-adevăr o alegere bună. Dacă mă întrebaţi ce îmi place mai puţin, trebuie să fiu puţin critic într-o privinţă. Am discutat despre păduri mai devreme. Noi avem grijă de păduri în Slovenia, de peisaje, de mediu. Dacă te duci în munţii Sloveniei şi iei la tine o pungă mică de plastic, nu sunt sigur că o să reuşiţi să o umpleţi cu gunoiul pe care îl găsiţi acolo, pentru că suntem cu adevărat atenţi să nu lăsăm în urma noastră ceva. Am vizitat recent Transfăgărăşan, am fost acolo de mai multe ori. Am fost îngrozit de cantitatea de gunoaie. Lucruri de genul acesta mă întristează. Îmi pare rău să spun acest lucru, dar asta mă întristează. Într-un loc atât de frumos ca acesta nu ar trebui să vedem astfel de lucruri. Acestea mă întristează. Fac un apel la toată lumea, aveţi o ţară minunată şi nu vorbeşte diplomatul din mine, este ceva care vine din inimă. Când vezi locul acesta, mă simt ca acasă. Acelaşi peisaj ar putea fi acasă la mine, la Kamnik, în Slovenia, când o să plec de aici. Aveţi grijă de aceste lucruri, nu lăsaţi gunoiul în urma voastră. Luaţi tot ceea ce aduceţi cu voi, înapoi când plecaţi. Această ţară merită asta, mai ales pentru că trebuie să lăsăm generaţiilor viitoare ce am moştenit la rândul nostru de la cei de dinainte. Mai fac un apel. În câteva săptămâni, mai puţin de două luni vor fi alegeri în România. Fac un apel la adresa românilor: când mergeţi la vot, alegeţi cu înţelepciune, pentru că totul este de fapt despre tine, despre generaţiile viitoare. Când votaţi pentru cineva trebuie să aveţi în minte că această persoană trebuie să lucreze pentru dvs. zi şi noapte. Pentru că atunci când eşti membru al parlamentului te ocupi de 20 de milioane de români. Corupţia nu este doar despre sistemul judiciar, este şi despre noi, cetăţenii obişnuiţi. Trebuie să ne luptăm pentru asta şi să alegem înţelept atunci când votăm, să ne gândim cine merită să stea în instituţiile româneşti? Aceasta este o opţiune pentru români şi ei trebuie să aleagă. Cum am spus, este vorba despre viitorul vostru, dar şi mai important despre viitorul copiilor voştri.