Sari la conținut

Academia Română propune o măsură din perioada Ceaușescu pentru a stopa exodul creierelor

Academia propune reînvierea unei măsuri controversate, aplicate până la căderea lui Ceaușescu: pentru a stopa exodul creierelor, absolvenţii de facultate ar putea fi obligaţi să lucreze în ţară după terminarea studiilor.

academia romana

Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante, atrage atenţia Academia Română în "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată recent pe site-ul instituţiei, potrivit Economica.net.

Pentru a scădea exodul creierelor, academicienii propun ca absolvenţii de facultate care au învăţat pe locuri bugetate să muncească în ţară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare subvenţionate de stat, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiţi de stat pentru pregătirea lor.

Academia Română a publicat recent a patra parte a "Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", în care atrage atenţia asupra creşterii îngrijorătoare a numărului tinerilor cu studii superioare care emigrează şi propune scăderea exodului creierelor prin obligarea absolvenţilor de facultate care au studiat pe locuri subvenţionate de la buget să muncească în ţară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiţi de stat pentru pregătirea lor.  

"Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate, sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională", se arată în strategia de dezvoltare a sistemului de educaţie românesc în următorii 20 de ani, publicată de Academia Română.

Ori o măsura similară a fost aplicată până în 1990. Orice tânăr care părăsea definitiv România era obligat să achite costurile statului cu studiile sale superioare, sumă care se ridica la zeci de mii de lei, în funcție de profil.

Introducerea unei astfel de cerințe ar fi însă în mod sigur respinsă de către Comisia Europeană. Deși fluxul migraționist pleacă în marea majoritate a cazurilor dinspre România spre celelalte țări ale UE și nu invers, Comisia Europeană ar penaliza România socotind că este vorba de o încălcare a liberei circulații a forței de muncă.