Sari la conținut

Adrian Vasilescu: „Legea dării în plată nu îi ajută pe cei săraci. Așa cum e ea acum, nu are viață lungă”

Consilierul de strategie de la BNR a precizat că nu a existat o dezbatere în adevăratul sens al cuvântului, nici la nivelul opiniei publice, nici în Parlament, pe tema acestei legi. „Cred că, în general, de doi-trei ani simt o degradare a discursului public în România și o fugă de dezbatere”, a punctat Adrian Vasilescu.

„Și pe marginea acestei legi se polemizează intens. Nu de polemică are nevoie țara, nu de polemică are nevoie publicul în legătură cu această lege absolut necesară. Această lege are nevoie de analize care să conducă înspre respectarea scopului legii și respectarea dreptului. Plecăm de la următoarea realitate: citesc expunerea de motive și văd că apare această masă cu trei picioare, e minimum de stabilitate care se poate asigura la o masă, și o regăsesc în expunerea de motive sub următoarele aspecte: directiva nr. 17 din 2014 a UE ca bază juridică europeană; Constituția României ca bază juridică internă și scopul legii – rezolvarea unor probleme sociale pentru cei ce au luat credite și le-au garantat ipotecar cu case. Aceste trei picioare pe care le văd foarte clar în expunerea de motive nu le mai găsesc în lege”, a continuat Adrian Vasilescu.

El a adăugat că despre directiva nr. 17 se discută în România din vara anului trecut, dar că nu a văzut în dezbaterile publice că au fost atinse punctele nevralgice.

Are 75 de pagini, e foarte important, pentru că e un strigăt adresat celor 28 de țări – umanizați piața creditelor. Asta înseamnă că statele membre să aibă grijă să reglementeze în interior, prin acte normative, următoarele situații: când spun ei umanizare, înseamnă o înțelegere rezonabilă - și, o să vedem, cuvântul rezonabil e un laitmotiv al acestei directive - a situației oamenilor care din cauza crizei au ajuns să nu își mai poată plăti datoriile. Statele membre să facă legi prin care să îndemne băncile să dialogheze uman cu debitorii, să îi sprijine în cazul în care se ajunge maximum de soluție: la scoaterea din casă, asta să se facă ca un ultim act și să se găsească soluții ca cel executat silit să nu rămână și în stradă, să fie etape, să fie găsite posibilități de a fi mutat într-o casă cu chirie ș.a.m.d.. Ei bine, cei care s-au ocupat de legea dării în plată au văzut directiva îndreptată spre această situație: darea în plată și să scapi de datorii. Or, această idee e trecută în lege într-o singură frază, dar repetată două ori, în paginile 8 și 45. Fraza spune așa: 'Statele membre să nu intervină dacă cele două părți ale contractului, banca și debitorul, se înțeleg în următorul sens: debitorul să dea casa și să scape de toate datoriile'”, a precizat consilierul Băncii Naționale.

Legea noastră face altfel, intervine statul în favoarea unei singure părți. Dar mai departe intră în joc Constituția. Articolul 15 spune limpede: orice lege civilă nu este retroactivă. Directiva spune și ea: că până în martie anul viitor statele membre trebuie să facă pachetul de legi, nu o lege, care să conducă la umanizarea pieței creditelor; legile să fie trimise la Comisia Europeană; aceste legi vor intra în vigoare după martie 2016. Și se mai spune negru pe alb că legile nu vor privi înapoi, adică la contractele de până în martie anul viitor”, a adăugat Adrian Vasilescu

„E foarte limpede că legea nu mai are cele trei picioare. Mai ales că e singulară. Și nici nu văd până în martie anul viitor cum am putea avea un pachet de legi prin care să le facă rezonabile. E de 15 ori pronunțat cuvântul rezonabil”, a subliniat el.

Legea dării în plată nu îi ajută pe cei săraci. Pentru că această lege, în esența ei, este o lege a autoevacuării. Adică eu, un debitor care a făcut un credit, o casă pentru familie, și a ajuns în impas, legea îi spune așa: uite, tu dai casa băncii și scapi de restul datoriilor. De unde apare acest rest de datorii? Din efectul crizei. Pentru că atunci când a luat împrumutul, a dat garanție casa. Ei bine, casa asta costa poate de două sau trei ori mai mult înainte de criză, în timpul crizei s-a diminuat valoarea. E cu mult sub nivelul creditului. Omul se întreabă: mă autoevacuez și atunci unde sunt eu? În stradă? Directiva 17 vorbește de situații în care să se îngrijească și băncile și statul că dacă se ajunge la evacuare să se găsească soluții, o casă cu chirie în care să se mute, o casă mai mică, dacă a avut o casă mai mare”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Adevăratul scop al legii nu este rezolvarea problemelor celor în dificultate de plată și a celor săraci. Legea nu are plafon, de aici e toată problema. Dacă legea ar avea un plafon, cum au făcut spaniolii, singurii din UE care mai au o astfel de lege. La ei a fost o nebunie cu piața creditelor, milioane de oameni au rămas cu probleme de la criză. Și au făcut plafon la 150.000 euro. Au privit spre partea de jos, inclusiv o parte din clasa de mijloc, dar nu mai sus”, a atras atenția Adrian Vasilescu.

Consilierul BNR a adăugat că nu cunoaște dacă președintele va promulga această lege.

„Nu știu dacă cineva va sesiza CCR, BNR nu are dreptul ăsta, dar știu că această lege așa cum e ea nu are viață lungă. Din momentul în care ea se va aplica, imediat vor interveni foarte multe procese care vor ajunge la CCR pentru excepția de neretroactivitate și vor ajunge cazuri și la instanțele internaționale, care vor judeca cu directiva 17 în față”, a precizat Adrian Vasilescu.

Citiți și

Liviu Dragnea: Mi se pare exagerat ca o instituție precum Banca Națională să amenințe parlamentari
Bancherii ameninţă: avansul pentru creditele ipotecare ar putea ajunge la 50%
Biziday. Mai multe economii decât credite
Controversele legii dării în plată. Mingea este în curtea președintelui