Sari la conținut
News Alert

Reguli noi pentru vânzarea terenurilor

Ministerul Agriculturii va schimba regulile privind cumpărarea terenurilor agricole, urmând, printre altele, să condițoneze vânzarea doar către cei care se ocupă de agricultură, în special către tinerii fermieri, interzicând însă revânzarea pentru o anumită perioadă. Recent, Comisia Europeană a detaliat măsurile de control pentru vânzarea terenurilor agricole: autorizaţii prealabile emise de state, limite privind dimensiunea terenurilor şi drept de preempţiune pentru agricultori, vecini, coproprietarii și statul. Deci măsurile propuse la Bucureşti nu s-ar lovi direct de directivele trasate de la Bruxelles. Vânzarile de terenuri, calculate la suprafață s-au triplat în ultimii 3 ani, de la data liberalizării vânzării terenurilor agricole către străini.

În toată țara au fost tranzacţionate peste 393.000 de hectare de teren agricol, în 8 luni, potrivit datelor Agenţiei de Cadastru.

În condiţiile în care interesul investitorilor pentru terenuri fertile şi cu suprafeţe generoase este mare, Ministerul Agriculturii revizuieşte condiţiile pentru vânzarea terenurilor. Piaţa funciară a fost liberalizată în 2014. Au drept de preempţiune arendaşul, vecinul şi statul şi, dacă niciunul nu voia să cumpere, proprietarul putea să vândă către o altă persoană. Proiectul redactat la finele anului trecut, după consultări cu fermierii, a ajuns la Biroul permanent din Senat şi interzice revânzarea suprafeţelor agricole pe o anumită perioadă, doar către cei care au activitatea agricolă, în special către tineri, spun reprezentanţii asociaţiilor agricole.

Emil Dumitru, preşedinte ProAgro: „Nu vorbim de cetățenii străini care vin să cultive terenul în România pentru că fiind piață unică nu avem îngrădire, dar pentru acele fonduri de investiții care vin și cumpăra în scop de speculă imobiliară statul și România a ales varianta de a promova un act normativ.”

Fondul funciar ar fi trebuit să intre în patrimoniul naţional, cum s-a întâmplat în Franţa, spune fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. În 2011, 10% din terenul agricol era deţinut de străini.

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii: „E târziu. Și pe mine mă surprinde disputa care rămâne. Nu e simplă piața funciară ca și cum am vinde bere sau mașini. Piața funciară românească trebuie să satisfacă în principal sistemele de agricultură pe care vrem să le facem. Cât de mari trebuie să fie fermele? Unde ne întindem cu ele? Agricultura nu e un sistem pe care să-l neglijăm având în vedere ponderea populației ocupate în agricultură.”

În 2014, când a fost liberalizată piaţa funciară, s-au vândut peste 58.000 de hectare de teren agricol. Anul trecut, numărul s-a triplat. Iar în primele 9 luni din an, vorbim deja despre 110.000 de hectare.

Problema a ajuns în vară şi în atenţia actualei puteri. Cel puţin declarativ. Preşedintele PSD Liviu Dragnea promitea, în vară, că va fi depusă urgent o lege care să reglementeze situaţia terenurilor agricole.

Liviu Dragnea, președintele PSD: „Ce se întâmplă acum nu e în regulă, tranzacții între străini... Nu avem nimic cu străinii dar vorbim de pământul acestei țări și prioritate trebuie să aibă românii.”

Un echilibru între legislaţia europeană şi nevoia de protejare a fermierilor români. Asta cerea preşedintele Klaus Iohannis, care se declara îngrijorat de faptul că peste două treimi dintre proprietarii terenurilor agricole sunt străini.

Kalus Iohannis, președintele României: „Proprietarii a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii, mă îngrijorează. Ce e de făcut, eu cred că e nevoie de o abordare pragmatică, dar în același timp europeană, nu ne oprește nimeni să facem o legislație care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România.”

Prețul unui hectar de teren a ajuns și la 5.000 de euro, dacă suprafața fermei este una mare.