Sari la conținut

Mirajul înșelător al creditelor rapide

Nu au băgat în seamă dobânzile uriaşe, iar acum, mulţi dintre ei plătesc pentru neatenţie. Vorbim de românii a căror nevoie urgentă de bani i-a împins să se împrumute la instituţiile de credit rapid, aşa-numitele instituţii financiare nebancare (IFN). Pentru dobânzile practicate, Banca Naţională a României vrea să ia măsuri. Reprezentanţii IFN-urilor nu cred, însă, că măsurile statului vor duce la diminuarea dobânzilor.

Această doamnă nu s-a gândit ce ascunde oferta IFN-ului de la care a luat bani cu împrumut. „Am luat creditul în luna mai 2016. 135 de mii de lei. Am achitat 56.300 de lei. Cei 56 de mii de lei se regăsesc în dobânzi şi penalităţi. Şi atât”, povestește ea.

Ca să-şi achite datoria, femeia a încercat să vândă apartamentul pus gaj. Trebuia doar să achite restul împrumutului, adică 146 mii lei. O lună mai târziu, suma crescuse la 173 de mii de lei, iar IFN-ul în cauză începuse procedura pentru executare silită.

BNR-ul intervine şi vrea ca de la 1 octombrie instituţiile financiare nebancare să pună deoparte câte 67 de lei pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi peste dobânzile recomandate de experţii băncii centrale.

„Vom avea în continuare o fluctuaţie a dobânzilor în piaţă, dar vom avea o mai mică predilecţie spre dobânzile acelea care sunt cu adevărat ieşite din comun”, spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

„Se pot reduce dobânzile, dar într-o marjă mult mai mică decât cea trecută în regulament”, spune, în replică, Ștefan Dumitru, director al unui IFN.

„Ne-am impus să limităm costul total pe care un client îl rambursează la de două ori valoarea împrumutată”, asigură Ionuț Stan, vicepreședintele Patronatului Creditului de Consum pentru IFN.

Avocaţii avertizează şi asupra clauzelor impuse în contractele de împrumut.

„Aplică acea penalitate de întârziere la valoarea întreagă a creditului și nu la soldul restant, exact așa cum spune legea. Și atunci evident că suma este mult mai mare. Poate să crească cu sute de lei pe zi”, explică Claudiu Rodeanu, avocat.

2,7 miliarde de lei datorează românii IFN-urilor. Valoarea medie a creditului este de 3.300 de lei.

„Nu există credite fără verificare de venituri sau de cheltuieli, investigăm extrasul de cont. Dar durează între 30 de minute și o oră accesarea unui credit fără niciun drum nicăieri. Sunt destul de accesibile. În plus, se validează angajatorul. În general sunt paşi destul de siguri”, susține Ștefan Dumitru, director de IFN.

Uneori, de aceasta rapiditate profită infractorii. O tânără din Bucureşti s-a trezit în 2014 cu executorul la uşă. Avea de plătit 18 mii de lei.

„Le-am explicat că la mijloc este o mare eroare, că eu nu am făcut niciodată credit nicieri”, povestește ea.

Cu toate acestea contul i-a fost blocat, iar banii retrași. I s-a pus şi poprire pe salariu.

Totul a început în 2008, când cineva i-a falsificat cartea de identitate şi a luat un card de cumpărături de la o instituţie financiară nebancară. Cu excepţia numelui și a codului numeric personal, toate celelalte date din cartea de identitate erau false.

Reprezentanții IFN-urilor susțin, însă, că astfel de cazuri de fraudă sunt rare.