Sari la conținut

BUSINESS CLUB. Creştere economică: bancherii se aşteptau la mai puţin

Creşterea produsul intern brut de 1,9% in trimestrul trei faţă de cel anterior a fost o surpriză de proporţii. Nimeni nu se aştepta la aşa ceva şi pe oricine ai fi întrebat vedea o creştere, dar vedea o creştere subunitară.

Cifrele sunt şi mai bune an pe an - 3,2%. Iar evoluţia la nouă luni se duce la 2,8%. Cel mai probabil, creşterea anuală va avea această referinţă - va fi 2,8% sau mai mare. E o surprizăîn condiţiile în care toate instituţiile, bancare internaţionale, vedeau creşterea economiei în acest an apropiată de 2% sau mai mică.

Şi ca cireaşa de pe tort, am mai aflat astăzi, oficial, noi, căci premierul ştia de cateva zile că nu am fost în recesiune. S-au corectat datele pe triemstrul unu şi am avut creştere de 0,5%, prin urmare nu am avut două trimestre consecutive de scăderi, deci nu a fost recesiune.

E bine că nu mai suntem, dar timp de trei luni, acesta a fost mesajul în spatiul public, bazat pe datele statistice. Şi efecte s-au vazut. Pentru că se accentuează pesimismul, firmele îşi fac altfel planurile.

Legat de evoluţia spectaculoasă de acum, este foarte greu de spus de unde a venit. Este şi efectul schimbării de metodologie, sistemul european al conturilor. Se tot schimbă metodologia. În amănunt, nu prea se poate intra decât pe ghicite, pentru că sunt date semnal, cele detaliate vin peste vreo trei săptămâni. 

În cele mai multe cazuri, economiştii din bănci se feresc să facă analize în profunzime în privinţa evoluţiei produsului intern brut în trimestrul trei dincolo de a remarca surpriza. Pentru că a fost o surpriză mare şi pentru ei - estimările făcute printre experţi dădeau o creştere de 0,4% trimestru la trimestru şi de 0,9% faţă de anul trecut. A ieşit o creştere de aproape 2%, respectiv de peste 3%.

Câţiva se limitează la a spune că este posibil ca rezultatul să fie efect al unei cereri în creştere, consum intern şi export.

Cei de la ING puntează asupra diferenţei uriaşe dintre aşteptări şi rezultat şi subliniază că indicii şi modele folosite de ei în prognoze aratau o înrăutăţire a datelor în trimestrul trei faţă de cel de-al doilea.

Discrepanţele dintre datele despre PIB şi indicii de evoluţie a diverselor domenii ale economiei sunt remarcate şi de Raiffeisen. De pildă, producţia industrială a scăzut cu 1,2% în trimestrul trei faţă de cel anterior. O evoluţie negativă a avut şi comerţul cu amănuntul, cu o scădere de 0,3%, în trimp ce construcţiile au crescut cu 2%. Economiştii băncii atrag atenţia că acest salt din trimestrul trei ar putea fi o corecţie a datelor slabe din trimestrul anterior, când a fost scădere. Pentru că şi atunci au fost aberaţii. Aceiaşi indici de evoluţie pe segmente arătau o îmbunătăţire şi, la final, a ieşit contracţie a produsului intern brut.

O posibilă explicaţie a saltului de 1,9% ar putea fi datele bune din agricultură, susţin economiştii Raiffeisen. Însă rămâne de vazut cât de mare a fost contribuţia finală în acest an al agriculturii, în condiţiile în care 2013 a fost un an agricol foarte bun şi a intervenit efectul de bază. Chiar economiştii vedeau o contribuţie aproape de zero a agriculturii.

În orice caz, evoluţia produsul intern brut, trimestru la trimestru şi an pe an au fost împotriva tuturor indiciilor.

O analiză mai detaliată va fi posibilă pe 3 decembrie, atunci când vor veni datele defalcate.

Însa, dacă se păstrează procentele, atunci vor trebui refăcute toate prognozele pentru acest an. Chiar şi cu o creştere zero în ultimul trimestru, pentru că va fi raportată la perioade anterioare bune, iulie- septembrie sau finalul de 2013, economia României va avea o creştere de 2,8%, cât a ajuns la nouă luni. Cu ceva pozitiv în ultimele trei luni se poate ajunge la trei la sută. E mult peste ultimele estimări, cele revizuite în scădere, şi chiar peste cele iniţiale.

Sunt cifrele INS privind creşterea economică reale? Ce spun analiştii

Datele revizuite de INS arată că România nu a fost în recesiune tehnică. Reacția premierului: „Dumnezeu ține cu oamenii buni”