Sari la conținut

Comisia Europeană critică România: Politica fiscală e lipsită de continuitate

În raport se arată că în cursul anului 2014 contribuţiile de asigurări sociale au fost reduse cu cinci puncte procentuale şi a fost introdusă taxa pe construcţii speciale, care a fost modificată şi redusă în ianuarie 2015. În plus a fost introdusă o scutire fiscală pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice, care este aplicabilă în perioada iulie 2014-sfârşitul lui 2016, potrivit Mediafax.

Comisia Europeană notează faptul că astfel de stimulente sunt folosite de regulă mai mult ca instrumente în perioade de scădere economică. De asemenea, consultările cu partenerii sociali legate de unele dintre aceste măsuri au fost limitate, iar termenele de introducere relativ scurte.

În privinţa reducerii contribuţiei de asigări sociale cu cinci puncte procentuale, Comisia Europeană estimează că măsura va genera pierderea unor venituri bugetare de 0,75% din PIB, în acest an.

„Guvernul intenţionează să compenseze acest impact în principal prin reduceri ale cheltuielilor, în trimestrul patru al anului trecut, precum şi în 2015. Sustenabilitatea acestei abordări rămâne să fie verificată în cursul anului 2015", se arată în raport.

Un alt motiv de îngrijorare menţionat de Comisia Europeană este conformarea la plata TVA. Astfel, începând din anul 2000, decalajul mediu la colectarea TVA a depăşit 40%, cu un nivel de 44% în 2012, cel mai ridicat din Uniunea Europeană şi cu mult peste media de 16% la nivelul a 26 de state membre. Cu toate acestea, raportul menţionează că autorităţile introduc treptat măsuri de îmbunătăţire a colectării TVA, cum ar fi plăţile electronice, o nouă procedură de înregistrare a TVA şi o loterie pentru facturile fiscale.

Raportul face referire şi la programul de restructurare a creditelor persoanelor cu venituri mici sau medii, introdus în iunie 2014, care ar putea avea un impact negativ asupra disciplinei creditelor şi ar putea avea ca efect necesitatea unor provizioane suplimentare din partea băncilor. Accesarea acestui program este deocamdată limitată, dar autorităţile intenţionează să modifice criteriile de eligibilitate, pentru a-l face mai atractiv.

Munca nedeclarată şi declararea unor venituri sub nivelul lor real influenţează negativ veniturile fiscale, se mai arată în raportul CE. Discrepanţa dintre nivelul relativ de impozitare a muncii şi veniturile reale din impozitarea muncii sugerează un nivel ridicat al veniturilor nedeclarate. Raportul menţionează raportul anual al Consiliului Fiscal din 2013, potrivit căruia circa 1,57 milioane de persoane din România munceau fără forme legale, în 2012.

Potrivit CE, deciziile justiţiei şi companiile de stat nerentabile reprezintă riscuri pentru viitoarele deficite bugetare.

„Deciziile neanticipate ale justiţiei, cu impact bugetar semnificativ, au fost un fapt obişnuit în ultimii ani, iar anticiparea unor posibile riscuri legale rămâne o problemă. Unele companii de stat şi alte companii reclasificate au contribuit la deficitul bugetar, ceea ce reflectă ineficienţă şi slabă guvernanţă corporatistă”, notează raportul.

În domeniul cheltuielilor publice, ineficienţele semnificative încă afectează potenţialul de creştere al României. Proiectele finanţate local duc lipsă uneori de o pregătire corespunzătoare, potrivit Comisiei. Totodată, absorbţia fondurilor UE este scăzută, de numai 52,2% din fondurile structurale şi de coeziune disponibile la sfârşitul anului 2014.

Totuşi, continuarea ajustării fiscale şi nivelul sustenabil al datoriei publice contribuie la condiţii confortabile de finanţare. Toate cele trei mari agenţii de rating au acordat României rating recomandabil investiţiilor, iar asigurarea pentru riscul de neplată (CDS-uri) se află la cel mai redus nivel după jumătatea anului 2007.