Sari la conținut

De ce sunt puține șanse să apară un „Mark Zuckerberg de România”

Frica paralizează economia. Dintre antreprenorii care au trecut printr-un eşec, nouă din zece renunţă la afaceri, deşi au experienţa să încerce din nou şi să reușească. Societatea îl descurajează pe omul de afaceri care nu a reuşit din prima, arată practicienii în insolvenţă de la CITR. Iar de vină e cultura locală. Un loc de muncă sigur e de preferat unei afaceri mai riscante, iar când afacerea mai dă şi faliment e clar că antreprenorului i-ar fi mai bine să-şi caute un job. Occidentul oferă însă alt model. Un model în care eşecul are valoare, iar oamenii de afaceri care-au avut probleme organizează inclusiv conferinţe pentru a învăţa unii din greşelile altora.

Eşecul - sentinţă pe viaţă pentru antreprenori. 92% dintre oamenii de afaceri care au întâmpinat probleme se retrag din business, arată un studiu al specialiştilor în insolvenţă de la CITR Group. Se lasă de afaceri, deşi învăţând din greşeli ar putea avea succes la următoarea încercare.

Antreprenorii români însă se concentrează intens pe propriile limitări. 69% dintre managerii care au participat la chestionar spun că firma are de suferit mai mult din cauza conducerii neperformante decât din cauza contextului economic. Probabil e adevărat, măcar parţial, însă şi lipsa încrederii scade apetitul de făcut afaceri.

CITR arată că România nu produce atât de mulţi antreprenori pe cât de mulţi eşuează.

Pe termen lung, mediul privat ar putea fi golit de iniţiativă în condiţiile în care spiritul antreprenorial în ţară este oricum la cote reduse. Avem numai 22 de firme la mia de locuitori, pe când în Uniunea Europeană media este aproape de două ori mai mare.

Iar Europa este departe de a servi drept model.

Întreg continentul descurajează asumarea riscurilor şi are un grad mare de intoleranţă la eşec. Peste 40% dintre europenii cu vârste până în 35 de ani declară că teama de eşec îi opreşte să deschidă o afacere, comparativ cu doar 27% dintre sud-americani.

În nicio altă regiune din lume nu e frica atât de pregnantă. Rezultatul - numai 2% dintre tinerii germani au pus pe roate un business, în vreme ce în Statele Unite procentul este de 9%.

Cultura precauţiei e poate şi unul din motivele pentru care Europa nu are un Silicon Valley. Şi pentru care modelele de succes, precum Mark Zuckerberg sau Elon Musk, sunt rare şi fără prea multă vizibilitate.

În România, nu doar precauţia şi lipsa modelelor sunt problema ci şi percepţia că antreprenorul care a dat faliment e categoric lipsit de talent şi viziune. Ideea în sine inhibă curajul. Totuşi, restul Europei face eforturi să-şi depăşească teama.

La Bruxelles au fost desenate programe care îi încurajează pe antreprenori să înveţe din greşeli, dar până la acceptarea eşecului ca parte din succes mai e mult. Drept dovadă, ponderea tinerilor care visează la o carieră în afaceri este, potrivit Wall Street Journal, mai mică în Europa decât în Africa.