Sari la conținut

Dispută Biriș - Bodu pe tema firmelor cu acțiuni la purtător

Depistarea acționarilor reali ai unei firme cu acțiuni la purtător nu este atât de complicată pe cât se crede, spune Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și consultant fiscal. În replică, Sebastian Bodu, fost șef al Fiscului,atenționează că societățile cu acțiuni la purtător sunt permise de directive europene.

Gabriel Biriș: Se poate urmări cine a incasat dividendele unei firme cu acționari ascunși

”Follow the money”, respectiv ”urmărește banii”, în traducere – acesta este principiul care pus în practică de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ar permite identificarea acționarilor din spatele unri firme cu acțiuni la purtător, a afirmat miercuri într-o postare pe pagina sa de Facebook, Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe și consultant fiscal.

Discuțiile din aceste zile sunt exagerate, iar soluția la problemă este simplă, susține el.

”Să vadă Fiscul cine a primit dividende şi ce a făcut cu ele. Nu au cum să nu ştie, firma a trebuit să reţină şi să plătească impozitul pe dividend. Să vadă dacă nu cumva a fost doar tranzit prin contul respectiv, dacă nu cumva UBO (beneficiarul ultim – n.red.) era altcineva”, spune el.

Biriș afirmă că a avut o propunere legislativă prin care beneficiarul final al unei operațiuni să fie făcut public, dar că propunerea sa nu a fost adoptată căci mulți nu au fost încântați de aceasta.

În plus soluții menționate de el mai sunt controlul identității persoanelor care au votat în mod constant in Adunarea Generală a Acțșionarilor la o societate (AGA) dar și investigarea modului în care au fost transferat acțiunile către persoana care le are la purtător căci acest transfer era impozabil.

Biriș se declară total împotriva firmelor cu acțiuni la purtător . ”Nu înţeleg cum statul admite furnizori cu acţiuni la purtător, nu înţeleg cum nimeni până acum nu s-a gândit ce scut oferă anonimitatea cvasitotală a acţiunilor la purtător pentru conruptie/conflicte de interese. Nu înţeleg cum a fost posibil ca acţiunile la purtător să mai poată exista în condiţiile în care este evident că ele pot fi uşor folosite pentru a te ascunde de plata impozitelor atunci când, de exemplu, cineva vinde acţiunile”, spune el.

Firmele cu acțiuni la purtător sunt ”un scut oferit de lege nu numai pentru evaziune, corupţie, dar chiar şi pentru finanţarea terorismului - iar asta este inacceptabil”, afirmă Biriș.

Fostul secretar de stat se îndreaptă cum astfel de societăți au fost supuse analizei de risc în vederea verificărilor făcută de Fisc și cum această instituție a putut cerceta operațiunilor cu prețuri de transfer fără a ști acționarii.

Fără a ști acționarii unei firme, Fiscul nu poate ști dacă există relații de afiliere, de grup,. între firma verificată și altă firmă cu care au fost derulate tranzacții.

Nu este însă clar dacă soluția propusă de Biriș, anume urmărirea dividendelor și a impozitelor mai este fezabilă dacă firma cu acțiuni la purtător decide să nu plătească dividende și, spre exemplu, maschează plata acționarilor prin contracte grase acordate unor firme deșinute de aceștia.

Interzicerea firmelor cu acțiuni la purtător, neeuropeană

 

Sebastian Bodu: Firmele se vor muta in alte țări unde acțiunile la purtător sunt permise

Opiniile sale nu sunt însă împărtățite de către Sebastian Bodu, fost șef al Fiscului și cadru universitar de dreptul societăților. Potrivit acestuia interzicerea firmelor cu acțiuni la purtător ar putea fi cauza unui proces de infringement cu Comisia Europeană căci aceste firme sunt permise de o directivă a societăților comerciale.

”Sunt multe feluri de titluri de valoare la purtător, acțiunile sunt doar unele din ele (obligațiuni, certificate de depozit, warranturi ș.a.). Actiunile la purtător există de când exista societățile comericale. Și acum 100 de ani existau impozite. Și acum 100 de ani existau politicieni. Dar nimănui nu i-a trăznit prin cap sa le interzică. Acestea sunt prevăzute in cea de-a Doua Directivă privind Societățile (...) pentru asta exista pârghii punctuale, de exemplu declarațiile pe proprie răspundere cu privire la identitatea acționarilor, în dosarul de participare la atribuire de lucrări publice. Identitate pe care administratorii o cunosc, deoarece AGA se face cu oameni. Aceștia vin și își lasă actul de identitate la secretariatul ședinței AGA, de unde iau un buletin de vot”, spune Bodu.

Odată interzise în România, firmele cu acțiuni la purtător se vor muta în afara granițelor, mai spune Bodu. ”Politicienii își vor muta sediul societății în orice alt stat UE, unde vor avea în continuare acțiuni la purtător. Iar aici vor avea o filială. Asta dacă nu ne trezim cu infringement pentru încălcarea celei de-a Doua Directive Societare”, spune fostul șef al Fiscului.