Sari la conținut
News Alert

Ce-i oprește pe românii care lucrează în străinătate să se întoarcă în țară

30% din forţa de muncă a României nu lucrează în România, ci în străinătate. Oficialii Băncii Naţionale numesc fenomenul „PIB-ul pierdut". Mai bine de jumătate dintre cei care au părăsit ţara spun că s-ar întoarce dar îi opreşte, înaintea banilor, corupţia de aici. De voie, de nevoie prind rădăcini peste graniţă şi avem deja o generaţie mare de copii români născuţi în străinătate și care nu au chiar niciun motiv să vină în România. În paralel de la statistică avem mereu acelaşi semnal - populaţia îmbătrâneşte accentuat.

Românul mediu are 41 de ani, mai mult decât australianul mediu şi mai mult decât americanul mediu. Ritmul de îmbătrânire a populaţiei se accentuează şi se accentueză înainte ca economia să devină una matură. Tinerii sub 14 ani sunt cu 300.000 mai puţini decât vârstnicii peste 65 de ani. Iar dezechilibrul este tot mai mare. Institutul Naţional de Statistică arată că numărul bătrânilor creşte de trei ori mai repede decât al tinerilor. Şi asta cu 15 ani înainte de momentul în care decreţeii vor ieşi la pensie.

Riscul e ca România de atunci să fie bătrână şi săracă.

Şi totuşi balanţa demografică ar putea fi echilibrată. 30% dintre românii apţi de muncă lucrează în străinătate, arată oficialii BNR. Şi mulţi dintre ei nu îşi doresc să rămână acolo pentru totdeauna. În diaspora, şase români din zece spun că îşi doresc să se întoarcă în ţară şi trei din zece că vor să se întoarcă pentru a investi aici, arată un sondaj rePatriot. Sunt însă trei bariere: corupţia, birocraţia şi lipsa încrederii în clasa politică.

Aceleaşi rezultate şi-n rândul celor mai râvniţi specialişti din România. Aproape 80% dintre IT-iştii care au plecat din ţară ar vrea să se întoarcă, dar jumătate dintre ei se tem că aici nu ar putea pune bani deoparte.

Industrii întregi se plafonează din cauza deficitului de forţă de muncă. Economia în ansamblu îşi umbreşte perspectivele chiar înainte de a-şi rezolva vechile probleme:

Ţara noastră are printre cei mai mulţi oameni la risc de sărăcie din Europa. Nu urmează traiectoria Japoniei care îmbătrâneşte după ce s-a îmbogăţit, ci pe cea a Chinei care se teme că va îmbătrâni înainte de a scăpa de sărăcie.

România are spor natural negativ chiar dacă economia creşte peste potenţial. Iar migraţia continuă fiindcă avansul economic se răspândeşte inegal.

Se simte în oraşe mai mult decât la sate, în oraşele mari mai mari şi mult decât în oraşele mici şi în vest mai mult decât în est. Inegalitatea dintre salariaţii din România este cea mai mare din Uniunea Europeană. În zonele subdezvoltate se înregistreayă cea mai mare migraţie externă. Si sunt puţine motive să se reîntoarcă. Efectul în ani - 10% din copiii români se nasc în străinătate. Iar această generaţie este pe deplin pierdută deoarece acei copii nu se vor întoarce când vor fi adulţi. Ei vor fi străini.