FMI estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu o creștere a PIB de 7%. Totuși, dacă pandemia se agravează, creșterea economică riscă să fie sub cifra prognozată, spun experții FMI, în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei româneşti. Premierul Florin Cîțu spune că aceste estimări sunt un rezultat al reformelor făcute până acum și că „cea mai bună perioadă pentru români abia începe”.
„FMI, estimări WOW pentru România în 2021! Felicitări români! FMI estimează o creștere economică în 2021 de 7% (cu 3 pp peste estimările inițiale) și un deficit bugetar de 6.8% (vs.7.2% estimare inițială). FMI confirmă, România are cea mai mare creștere economică din UE”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.
„Rezultatul reformelor implementate începe să se vadă. România merge în direcția bună. Am estimat că măsurile pe care le luăm în această guvernare vor duce la cea mai bună perioadă pentru economia României din ultima sută de ani. Așa o să fie. Cea mai bună perioadă pentru români abia începe. Mă voi asigura că urmează cel puțin 8 ani de guvernare pe principii liberale. Iar de rezultatele acestei guvernări vor beneficia toți românii”, a mai scris premierul.
Declarațiile vin după ce FMI a arătat că „revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020”.
„Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei”, precizează comunicatul FMI, citat de Agerpres.
FMI: Economia românească a făcut faţă relativ bine crizei COVID-19
Experţii instituţiei financiare internaţionale arată că economia românească a făcut faţă relativ bine crizei COVID-19, iar contracţia PIB din 2020 indusă de pandemie a fost considerabil mai redusă decât media UE.
„Aceasta a reflectat în parte o incidenţă iniţială mai limitată a focarelor virusului şi valuri ulterioare de infectare de durată scurtă, ce nu au necesitat o a doua închidere la nivel naţional a economiei. Măsurile eficiente din domeniul sanitar şi o demarare timpurie a campaniei de vaccinare au contribuit şi ele la această situaţie. Important, populaţia şi mediul de afaceri au beneficiat de o relaxare coordonată a politicii fiscale şi monetare, fapt ce a contribuit la limitarea recesiunii economice şi a creşterii şomajului. Aceasta a fost o schimbare binevenită faţă de măsurile de înăsprire a politicilor pe care România le-a aplicat în crizele economice anterioare”, arată FMI.
Potrivit experților fondului, finanţarea externă a fost favorabilă, susţinută de o relaxare monetară la nivel global şi de măsurile de sprijin de la nivelul UE.
Totodată, reprezentanţii FMI amintesc că autorităţile au asigurat sprijinul fiscal necesar similar celor oferit de alte ţări UE: în primul rând majorarea cheltuielilor sanitare; în al doilea rând, măsuri de susţinere a veniturilor sub forma subvenţionării temporare a salariilor şi măsuri ţintite de stimulare a angajărilor; şi, în al treilea rând, sprijin acordat companiilor sub formă de împrumuturi nerambursabile şi asigurarea lichidităţii prin amânarea obligaţiilor de plată a impozitelor şi taxelor şi prin garantarea creditelor, mai ales pentru IMM-uri. Aceste măsuri de sprijin au fost prelungite şi în anul 2021.
Pe de altă parte, arată FMI, acţiunile hotărâte şi luate în timp util de către Banca Naţională a României (BNR) au contribuit la asigurarea funcţionării pieţei financiare şi la susţinerea fluxului de credit pe parcursul pandemiei. Printre aceste acţiuni se numără reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară, un program de achiziţionare a titlurilor de stat, precum şi măsuri de asigurare a lichidităţii, de flexibilizare a cadrului de reglementare şi moratorii pentru rambursarea împrumuturilor bancare.
