SUA acuză OPEC+ că pune în pericol redresarea economică mondială, după ce a refuzat să mărească producția de petrol

Data actualizării: Data publicării:
om care pune benzina la pompa in masina
OPEC și aliații săi, între care Rusia, au decis să mențină planul actual de producție de petrol, ignorând apelul SUA de a accelera creșterea lunară a livrărilor de țiței. Foto: Profimedia Images

Casa Albă a acuzat OPEC și aliații săi că pun în pericol redresarea economică globală, refuzând să livreze cantitatea de petrol necesară pentru a acoperi cererea din piață. OPEC și aliații săi producători de petrol, între care Rusia, au decis să mențină planul actual de producție, refuzând să accelereze creșterea lunară a livrărilor de petrol în pofida apelurilor SUA și ale altor țări, notează CNN.

Reuniunea OPEC+ a decis să continue să crească treptat livrările cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună. „Decizia a fost luată anterior, de a creşte producţia cu 400.000 (barili pe zi) în fiecare lună şi subliniez în fiecare lună, până la sfârşitul anului 2022. Astăzi a fost reiterată decizia de a menţine actualii parametrii”, a declarat joi ministrul rus al Energiei, Alexander Novak.

Întrebat de ce grupul nu îşi măreşte nivelul producţiei, în pofida plângerilor şi solicitărilor consumatorilor de petrol precum SUA, India şi Japonia, Novak a răspuns că OPEC şi aliaţii săi menţin echilibrul pieţei şi rămân precauţi cu privire la potenţialele schimbări ale cererii, conform CNBC.

„Din august până acum, am adăugat pe piaţă 2 milioane de barili de producţie suplimentară. Aşadar, aşa cum era planificat, dăm pieţei din ce în ce mai mult volum, pe măsură ce îşi revine, în acelaşi timp observăm şi o scădere sezonieră a cererii în al patrulea şi primul trimestru al anului şi, de asemenea, există unele semne, cum ar fi o scădere a cererii de produse petroliere în UE în octombrie”, a spus Novak.

„Există unele indicii privind scăderea cererii de petrol în UE în octombrie. Cererea de ţiţei pe plan global este încă sub presiune din cauza creşterii cazurilor de infecţii”, a declarat Novak, explicând de ce OPEC+ nu a majorat mai mult producţia.

Tensiunile geopolitice dintre SUA și OPEC+ pot duce la o fluctuație a prețurilor la petrol și să pună presiune pe Statele Unite pentru a folosi țiței din rezervele sale strategice.

Administrația Biden a spus că „va considera întregul set de instrumente la dispoziția noastră pentru a spori reziliența și încrederea publică”.

„Viziunea noastră este că redresarea globală nu ar trebui pusă în pericol de o nepotrivire între ofertă și cerere”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA. „OPEC+ pare refractar în a folosi capacitatea și puterea pe care o are în acest moment critic de recuperare globală pentru statele din jurul lumii”.

Creștere a petrolului aproape de 81 de dolari

Prețurile la petrol au crescut aproape de 81 de dolari per baril vineri. Țițeiul Brent a crescut cu 36 de cenți, sau 0,45%, la 80,9 dolari per baril, conform Reuters.

Principalul producător din OPEC, Arabia Saudită, a respins deja cererile pentru o creştere mai rapidă a livrărilor de petrol de către grupul OPEC+, citând problemele economice.

Surse din cadrul OPEC+ au declarat pentru Reuters că Statele Unite au capacitatea de a majora propria producţie dacă vor să sprijine accelerarea redresării economiei globale, potrivit Agerpres.

Cotaţia barilului de ţiţei Brent a depăşit anul acesta 86 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul redresării cererii în urma ridicării restricţiilor şi a majorării graduale a livrărilor de către grupul OPEC+.

Grupul celor 23 de mari producători de petrol nu doreşte să acţioneze prea repede, din cauza temerilor că cererea va scădea în urma creşterii cazurilor de infecţii.

Majorarea cotaţiei petrolului la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de o creştere şi mai mare a preţurilor la gaze naturale, care au urcat cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare şi a producţiei reduse de alţi combustibili.

Creşterea preţurilor la petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică alimentează presiunile inflaţioniste la nivel global şi încetinesc revenirea economică.

Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.

Țițeiul Brent ar putea ajunge la 90 de dolari per baril

Analiştii de la Goldman Sachs au apreciat că redresarea semnificativă a cererii globale de petrol ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste estimarea sa de 90 de dolari pentru finalul anului, pe fondul ofertei restrânse şi al crizei globale de energie.

Goldman Sachs se aşteaptă ca cererea de petrol să atingă în curând nivelul de dinaintea pandemiei, de aproximativ 100 milioane de barili pe zi (bpd), pe fondul redresării consumului în Asia. În plus, analiştii băncii americane de investiţii apreciază că problemele în aprovizionarea cu gaze vor duce la creşterea generării de energie din centrale pe bază de petrol, ceea ce ar putea contribui cu cel puţin un milion bpd la cererea de ţiţei.

„Deşi nu este scenariul nostru de bază, o astfel de persistenţă ar reprezenta un risc crescând la estimarea noastră privind o cotaţie de 90 de dolari a barilului de ţiţei Brent la finalul lui 2021”, se arată în raportul Goldman din 24 octombrie.

Partenerii noștri