Guvernul Grindeanu vrea Fond gigant de Investiții cu ce mai are din industrie

Data publicării:
hidroelectrica

Guvernul a discutat în şedinţa de joi un memorandum privind demararea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, a anunţat Alexandru Petrescu, ministrul Economiei.

hidroelectrica

Nu este clar cum va fi înfiinţat acest fond, însă potrivit programului de guvernare, va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro, potrivit Hotnews.ro.

Important este cine va administra acest fond uriaş, în care statul român va fi acţionar unic, şi cum va gestiona veniturile acestuia. Întrebat despre acest aspect, Alexandru Petrescu susţine că administratorii vor fi aleşi în urma unei selecţii publice.

Potrivit planurilor inițiale, se promite că Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susţin oficialii PSD.

Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI, împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public-privat (concesiuni) autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021.

Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Țara Românească (Timişoara - Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braşov) şi o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iaşi - Bucureşti).

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest - Bucureşti, Chişinău - Iaşi - Bucureşti, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov.

Fond de investiții sau electoral?

Există însă marele risc ca acest fond să fie folosit pentru acoperirea găurilor bugetare, pentru satisfacerea promisiunilor electorale. Este, spre exemplu, ceea ce s-a întâmplat cu miliardele de euro obținute din vânzarea Băncii Comerciale Române austriecilor de la Erste.

România a trecut deja printr-o experienţă negativă legată de risipirea unor bani care ar fi trebuit să fie folosiţi în proiecte de infrastructură. Reamintim că la înfiinţarea Fondului Naţional de Investiţii, s-a prevăzut clar prin legislaţie ca banii să fie folosiţi pentru investiţii. Guvernul Tariceanu a emis în octombrie 2006 Ordonanţa de Urgenţă 113 privind înfiinţarea Fondului Naţional de dezvoltare (FND). Potrivit actului normativ, banii proveniţi din privatizări urmau să fie folosiţi pentru investiţii. Şeful Executivului de atunci, Călin Popescu Tariceanu, a dat asigurări că banii obţinuţi din privatizare vor fi cheltuiţi în mod transparent pentru lucrări de infrastructură. În cele din urmă, cei 11 miliarde de lei obţinuţi din privatizarea BCR şi filiale ale Electrica au fost folosiţi în 2007 şi 2008 pentru acoperirea deficitului bugetar creat din cauza a tot felul de măsuri populiste, notează Hotnews.ro.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri