Sari la conținut

Lucrările la Centura Bacău, începute luni, la un an de la semnarea contractului

Investiția, ce face parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere din județul Bacău, primăria municipiului incluzând-o în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, este finanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională și de la bugetul de stat. Pentru ca acest obiectiv să fie realizat cu fonduri europene, a trebuit să fie integrat într-o viitoare autostradă. Ca urmare, șoseaua de centură a Bacăului face parte din coridorul paneuropean IX, care va lega rutier sudul de nordul Europei, potrivit Agerpres.

Contractul de execuție a șoselei de centură fusese scos la licitație în aprilie 2013, dintre cele zece firme înscrise fiind declarată câștigătoare compania Eko Insaat Ve Tic AS din Turcia. Pe locul doi s-a aflat Max Boegl România SRL care a contestat rezultatul. Contestație a depus și firma SA&PE, controlată de băcăuanul Dorin Umbrărescu. Ca urmare, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a anulat raportul procedurii de atribuire și a cerut reevaluarea ofertelor. Eko Insaat Ve Tic AS a contestat, la rândul său, în instanță decizia CNSC de reevaluare a ofertelor. Ulterior, instanța a admis în parte contestațiile și a dispus reevaluarea ofertelor, nu și repetarea licitației. Câștigătoare a fost, din nou, Eko Insaat Ve Tic AS, dar Grupul Max Boegl România SRL — Astaldi SpA a contestat iarăși rezultatul, iar CNSC a respins plângerea. Curtea de Apel București a respins, în această lună, prin decizie definitivă, contestația Astaldi SpA, deschizându-se drum pentru semnarea contractului de execuție firmei Eko Insaat Ve Tic AS.

Varianta ocolitoare a Bacăului, pentru care au existat mai multe proiecte începând din anul 2001, modificate ca urmare a unor dispute politice, are în actuala soluție tehnică aprobată lungimea de 30,7 km.

Turcii, mai scumpi decât Umbrărescu și Cășuneanu

Contractul centurii a fost semnat în luna aprilie 2015. Firma turcă Eko Insaat Ve Tic AS se află la prima sa lucrare în România. Ei au primit contractul, deşi au cerut cu 90 de milioane de lei mai mult peste cea mai bună ofertă. Turcii au reuşit să primească contractul, deşi au cerut un preţ de 393,88 milioane lei, fără TVA, cu 90 de milioane de lei mai mare decât cel solicitat de firma Sa&Pe ce îl are în spate pe cel mai puternic constructor român, Dorinel Umbrărescu. Oferta turcilor a fost mai slabă financiar şi decât cea depusă de firma Pa&Co,  aparţinând lui Costel Căşuneanu. Aceasta a cerut cu 40 de milioane lei mai puţin decât Eko Insaat Ve Tic.

Coincidenţă sau nu, CNADNR a anunţat câştigătorul în data de 13 noiembrie, la două săptămâni după ce premierul Victor Ponta s-a întâlnit la Istanbul cu premierul turc Recep Erdogan, cu ocazia inaugurării tunelului Marmaray construit sub Bosfor. Iarăşi, semnarea contractului a avut loc cu o zi înainte de sosirea lui Erdogan în vizită oficială în România.