Sari la conținut

Nouă orașe din România comparate ca business

Banca Mondială a realizat în raportul său Doing Business o comparație a mediului de afaceri din 22 de orașe est-europene situate în Ungaria, Bulgaria și România. Cum se compară între ele cele nouă orașe românești analizate?

Setul de indicatori luat în calcul la comparația orașelor românești cu cele din Bulgaria și Ungaria, dar și între ele, cuprinde: constituirea unei societăți comericale, obținerea autorizației de construire, racordarea la rețeaua de energie electrică, înregistrarea transferului dreptului de proprietate și soluționarea litigiilor comerciale în primă instanță. Care sunt concluziile trase de Banca Mondială?

București

  • Se situează în prima jumătate a clasamentului orașelor din România la toți indicatorii cu excepția soluționării litigiilor comerciale, demonstrând că orașele mari pot fi eficiente și pot oferi servicii de calitate prin capitalizarea economiilor de scară și investiții în modernizarea administrativă.

  • Depășește cu 17 poziții Craiova (care se află la coada clasamentului) la indicatorul privind constituirea unei societăți comerciale.

  • Eliberarea codului de identificare fiscală (de plătitor de TVA) are loc mult mai rapid decât în alte orașe, la fel de rapid ca și în Timișoara.

  • Bucureștiul are un număr mai mare de dosare per judecător în primă instanță decât alte orașe din România și cu toate acestea ritmul de soluționare a dosarelor este mai rapid decât al instan țelor care judecă 20%-40% mai puține cauze.

Timișoara

  • Se află cu 17 poziții mai sus de Brașov (care are cel mai mic punctaj) din punct de vedere al soluționării litigiilor comerciale.

  • Alături de Constanța poate oferi un exemplu pozitiv în domeniul soluționării litigiilor comerciale. Aceste diferențe de performanțe la nivel subnațional pot ajuta factorii decizionali să identifice domeniile în care sunt posibile îmbunătățiri care nu necesită modificări legislative majore, spun specialiștii BM.

  • Punctajele obținute la soluționarea litigiilor comerciale sunt cu peste 12 puncte față de Brașov cel mai prost plasat oraș românesc. Punctajul Timișoarei (76,13) este cel de-al doilea la nivelul UE, depășit doar de Lituania.

  • Beneficiază de existența unei secții comerciale separate și de un sistem electronic mai sofisticat de gestionare a dosarelor.

  • Eiberarea codului de identificare fiscală (de plătitor de TVA) are loc mult mai rapid decât în alte orașe, ca și în București.

Oradea

  • Este în fruntea clasamentului din punct de vedere al constituirii unei societăți comerciale, iar orașul se poate inspira din exemplul dat de Timișoara (România) pentru a-și îmbunătăți rezultatele în cadrul indicatorului privind soluționarea litigiilor comerciale.

  • Indicatorul privind înregistrarea transferului dreptului de proprietate. Oradea (România) reușește la rândul său să depășească media UE la acest indicator. În vreme ce registrele de cadastru din România sunt ținute în mare parte pe hârtie, în Oradea majoritatea titlurilor sunt deja scanate.

Brașov

  • Cel mai mic punctaj românesc la soluționarea litigiilor comerciale, respectiv 64,24, acesta fiind mai mic decât media UE.

  • Soluționarea litigiilor comerciale și punerea în executare a sentințelor comerciale durează cu aproape opt luni mai mult decât în Timișoara.

Ploiești

  • Alături de Brașov împarte ultima poziție la capitolul calșitatea procesului judiciar.

  • Se confruntă cu cel mai mare volum de dosare în instanțe, în afara Bucureștiului; termenul scurs de la depunerea unei cereri de chemare în judecată până la pronunțarea unei sentințe este de 16 luni la instanțele din Ploiești, cel de-al doilea ca lungime din toate cele 22 de orașe comparate.

Iași

  • Orașul unde racordarea la electricitate are loc cel mai rapid. Cu toate acestea, niciun oraș din România nu se apropie de media UE la indicatorul privind racordarea la rețeaua de electricitate. Obținerea unei racordări noi durează mai mult în toate cele trei state decât în orice alt stat membru UE. În Iași un întreprinzător trebuie să aștepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE și cu cinci luni mai mult decât în statele UE cu cele mai rapide formalități (Austria și Germania).

Craiova

  • Exemplu pozitiv la capitolul obținerea autorizației de construire. ”Pentru simplificarea procesului, funcționarii publici locali ar putea prelua practica din Craiova, care constă în convocarea reprezentanților tuturor furnizorilor de utilități pentru a stabili ce avize sunt necesare. Primăria din Craiova poate chiar să obțină toate avizele în numele solicitantului în schimbul unei taxe suplimentare”, explică BM.

Constanța

  • Exemplu la capitolul firme inmatriculate online. Aici, grație intervenției Camerei de Comerț, procentul societăților comerciale cu răspundere limitată înmatriculate online a atins 24%.

Cluj

  • Oraș cu realizări medii, mai puțin la capitolul înregistrarea transferului dreptului de proprietate unde deține cea mai proastă poziție. Este însă dat exemplu pozitiv de BM pentru dezvoltarea software-ul „Infodosar”, dezvoltat de instanțele din Cluj-Napoca și Timișoara, care permite părților în litigiu un acces mai mare la înscrisurile aferente cauzei.  

Raportul anual Doing Business dorește să atragă atenția asupra modului în care birocrația afectează întreprinderile mici și mijlocii și să încurajeze autoritățile să-și îndrepte atenția spre exterior, pentru a învăța din bunele practici mondiale. Rapoartele subnaționale Doing Business reamintesc statelor membre că la fel de utilă este și o privire îndreptată spre interior, de vreme ce unele bune practici pot fi identificate chiar și în afara marilor centre economice. Astfel, va fi dificil pentru o localitate să susțină că nu-și poate îmbunătăți practicile atâta timp cât o altă localitate învecinată, care se supune acelorași reglementări, reușește să ofere comunității servicii mai eficiente, mai ieftine și de calitate superioară.