Sari la conținut

Podgoriile controlează prețul vinului

A fost o vară perfectă pentru viţa de vie din Europa. Temperaturile ridicate şi condiţiile meteo stabile au adus în unele ţări o creştere însemnată a recoltelor de struguri. Anul acesta Italia a revenit pe primul loc la producţia mondială de vin, ajutată nu numai de vremea bună, dar şi de politicile autorităţilor locale. Producţia spumantului Prosecco, unul dintre cele mai bine vândute vinuri din lume, a crescut cu peste 50% după ce autorităţile au permis extinderea podgoriilor. Iar producătorii de prosecco au primit şi permisiunea să depoziteze în butoaie surplusul de vin în încercarea de a menţine sub control oferta din piaţă şi preţurile.

În România, o sticlă de Prosecco porneşte de la 30 de lei, dar poate ajunge şi la 300 de lei, iar preţurile nu vor scădea prea curând, în ciuda recoltelor mari. Deşi a pierdut poziţia de lider mondial al producţiei de vin, Franţa a avut de asemenea un an bun. În regiunea Champagne, unde este produs vinul spumant cu acelaşi nume, producătorii spun că sunt ajutaţi de încălzirea globală.

„Impactul încălzirii globale în regiunea Champagne constă în faptul că în ultimele două decenii nu am avut niciun îngheț major. Am avut recolte mult mai mari și vinuri excelente în ultimii 20 de ani.”, spune Pierre-Emmanuel Tattinger, producătorul şampaniei Tattinger.

În România, producția de vin a crescut cu 9% anul acesta și s-a întors peste pragul de patru milioane de hectolitri. Însă mai multe podgorii mari au anunțat recolte mai mici de struguri, în unele cazuri chiar și cu o treime. Dar o recoltă mai mica nu înseamnă neapărat una mai slabă. În anii secetoși, precum acesta, strugurii au o calitate mai bună. Iar vinurile românești de calitate produse în podgoriile cu recolte în scădere se vor scumpi cu până la 25%.

Marile podgorii sunt și cele care asigură o mare parte din importurile de vin ale României care continuă să fie însă foarte mici. Pleacă peste hotare doar câteva procente din producția anuală. Viticultorii români încă se mai străduiesc să își facă loc în Statele Unite, care au devenit cei mai mari importatori, dar și cei mai mari consumatori mondiali de vin. Aproape 16% din vinul vândut pe piețele internaționale ajunge în America. Următorii importatori mari sunt Marea Britanie și Germania, țări pe a căror piață vinul românesc are o prezență ceva mai bună.