Sari la conținut

Proiectul ”Internet la sate”, blocat total

Proiectul RO-NET este blocat total de opt luni, iar Ministerul Comunicaţiilor refuză recepţia lucrărilor.

Proiectul RO-NET, care prevede extinderea accesului la internet cu bani de la UE în zonele izolate sau defavorizate, este blocat de opt luni din motive birocratice, Ministerul Comunicaţiilor refuzând recepţia lucrărilor, au anunţat, sâmbătă, într-o întâlnire cu presa, Miroslav Majoros, CEO al grupului de companii Telekom România, şi Ovidiu Ghiman, director executiv comercial segment business în cadrul companiei. Astfel, locuitorii din aceste zone nu se pot bucura de accesul la internet, important mai ales pentru copii, iar România riscă să piardă finanţarea europeană pentru acest proiect, potrivit Economica.net.

"De opt luni proiectul este blocat total din motive birocratice, iar termenul de finalizare în septembrie anul acesta este imposibil de respectat. De opt luni, Telekom România suportă costuri lunare de 100.000 de euro cu operarea acestor puncte de acces (chirii, taxe de acces, energie electrică etc.). Până în prezent am încasat 15 milioane de euro şi mai avem de primit între 30 şi 40 de milioane de euro pentru lucrările efectuate", a explicat Ovidiu Ghiman într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă în comuna Ceatalchioi din judeţul Tulcea, cu ocazia inaugurării sitului RO-NET din localitate, situată la intrarea în Delta Dunării.

Ghiman a adăugat că Telekom a plătit mai departe către subcontractori mai mult decât suma încasată până în prezent pentru lucrări.

Consecinţe? În primul rând, locuitorii din satele vizate de RO-NET, beneficiarii finali ai investiţiei, nu pot avea parte de servicii de internet deşi staţiile de acces au fost instalate. Apoi, termenul de finalizare a proiectului, luna septembrie 2017, nu va mai fi respectat, existând riscul ca contractul să nu mai fie prelungit cu un nou termen de finalizare. Data finală pentru decontarea de la UE este 2020, ultimul an când se mai pot trage bani pentru proiecte aferente exerciţiului financiar 2007-2013, acolo unde este încadrat RO-NET. O a treia posibilă consecinţă este pierderea finanţării europene dacă se constată nereguli, respectiv dacă Telekom sau o altă autoritate acceptă să realizeze recepţia lucrărilor, deşi legea impune ca investitorul, în acest caz Ministerul Comunicaţiilor - entitatea care a atribuit contractul - să efectueze recepţia.

"Avem dialog cu reprezentanţii ministerului şi au arătat de fiecare dată interes pentru finalizarea proiectului, dar de opt luni există acest blocaj. E greu pentru mine să înţeleg abordarea anumitor persoane din acest punct de vedere, de ce nu se mişcă lucrurile. Fără recepție, Telekom Romania nu poate pune în funcțiune echipamentele, care stau degeaba în punctele de acces. În pofida cererii, ministerul blochează oamenilor din aceste localităţi accesul la servicii de comunicații și internet. Sunt și operatori care vor să se conexteze la aceste puncte de acces și să dezvolte buclă locală în zonă pentru a furniza servicii comerciale", a afirmat, la rândul său, directorul general al grupului de companii Telekom România, Miroslav Majoros, care a precizat că contractul cu MCSI pentru proiectul RO-NET aduce pierderi companiei.

El a mai spus că, dacă situaţia se va perpetua şi pierderile vor continua să se umfle, există posibilitatea unei acţiuni în justiţie împotriva Ministerului Comunicaţiilor.

"Nu vrem să ajungem în această situaţie, am lua în calcul această variantă doar în ca ultimă opţiune. Rezultatele proiectului de până acum mă determină să spun că regret că Telekom Romania a câștigat licitația RO-NET, care până acum generează doar pierderi pentru noi", a afirmat Majoros.

"Ministerul susține că recepția lucrărilor revine Telekom Romania sau altor autorităţi ale statului. Pe de altă parte, noi apreciem că recepția revine investitorului, conform legislației, adică Ministerului Comunicațiilor, organizatorul procedurii de atribuire a acestui proiect. Credem că dacă Telekom Romania ar accepta să realizeze această recepție, grupul ar încălca legea și vor apărea dificultăți la încasarea baniilor de la Uniunea Europeană, care finanțează acest proiect", a adăugat Ghiman.

Cei doi directori Telekom au subliniat că în localităţile unde a ajuns până acum RO-NET (peste 400 dintr-un total de 724) interesul din partea locuitorilor, în special a copiilor, şi din partea autorităţilor locale este foarte mare.

Contractul pentru implementarea proiectului RO-NET a fost atribuit Telekom în 2014 de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, în prezent Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Valoarea contractului se ridica la 365,8 milioane lei fără TVA (83 milioane de euro), fonduri europene nerambursabile pentru extinderea accesului la internet în aşa-numitele "zone albe".

Motivaţia proiectului este că introducerea accesului la internet în localităţi izolate sau comunităţi defavorizate poate revigora economic şi repopula aceste zone, poate deschide noi oportunităţi de afaceri.

Iniţial, RO-NET trebuia să lege la internet 783 de localităţi, cu 137.000 de godposării şi 400.000 de locuitori. Între timp, numărul localităţilor eligibile pentru proiect a scăzut la 724, deoarece alţi operatori s-au mişcat mai repede şi au tras între timp internet în unele sate.

Astăzi, lucrările RO-NET sunt finalizate în peste 420 de localităţi, dar Ministerul Comunicaţiilor refuză recepţia. În alte 150 de sate, lucrările sunt în desfăşurare şi sunt îngreunate de birocraţie - în principal obţinerea autorizaţiilor necesare. Iar în localităţile în care lucrările încă nu au început, tot birocraţia e de vină, au adăugat reprezentanţii Telekom.

Culmea este că Ministerul Comunicaţiilor este acţionar la Telekom România Communications, fosta Romtelecom, cu un pachet de 46%. Această legătură "a fost neutră" în disputa dintre companie şi minister privind recepţia lucrărilor în proiectul RO-NET, au mai precizat cei de la Telekom.