Sari la conținut

Crește ROBOR. Cum au dispărut niște bani din piață și unde e vina BNR?

Aveţi rate la bancă? Credit în lei? Aveţi. Înseamnă că sunteţi unul dintre cei 5 milioane de români care scot din buzunar mai mulţi bani pentru împrumutul făcut pe 15-20, dacă nu 30 de ani. Ani din viaţa noastră. Şi bani din banii noştri. Deci ce-i cu ROBOR-ul, acest personaj negativ al ultimelor zile, care ne creşte nouă datoriile la bănci?


Mi-au sunat zilele astea telefoanele ca niciodată, spune Stelian Muscalu, realizatorul emisiunii „Business Club”. Prieteni, rude, cunoştinţe, cu toţii datori băncilor, cu toţii negri de supărare: ,,Ce-i cu acest ROBOR de creşte văzând cu ochii?”

Mai întâi, ce-i ROBOR?

Ştim, băncile se împrumută între ele. Mai mult sau mai puţin, depinde ce nevoie de bani au. Pentru împrumuturile astea plătesc nişte dobânzi. Aici apare în scenă Romanian Interbank Offer Rate, pe scurt ROBOR-ul nostru. E rata medie a dobânzii pe care o plătesc băncile când împrumută lei una de la cealaltă. Şi cum dar din dar se face...Băncile acestea ne calculează nouă dobânzile la rate în funcţie de ROBOR.

Dă-mi atâta sau ia atâta.... Deci băncile iau bani una de la alta ca să aibă lichidităţi. Când găseşti sare de Himalaya grunjoasă doar la un singur magazin din cartier, normal că patronul umflă preţul. Când banii pe piaţă sunt mai puţini, sigur că împrumuturile între bănci sunt mai scumpe. Sunt mai puţin lei pe piaţă - asta e prima explicaţie pentru creşterea ROBOR. Dar de unde lipsa asta de bani, de se împrumută băncile una de la alta la o dobândă dublă faţă de începutul anului?

Bancherii arată cu degetul spre Guvern. Guvernul a mărit salarii şi pensii şi se uită acum înfometat în jur. A luat bani de la companiile de stat profitabile. Le-a obligat să dea la buget 2,14 miliarde de lei în plus, dividende. Bani pe care companiile de stat îi ţineau UNDE? În bănci. Aşa au dispărut nişte bani de pe piaţă.

În plus, Guvernul a stimulat Fiscul să adune cu mai multă hărnicie taxe şi impozite, nu de la noi, oamenii obişnuiţi, ci de la marii datornici. Iar Fiscul a colectat peste aşteptări. Pentru plata taxelor şi impozitelor oamenii şi firmele au retras banii din bănci. Asta e a doua explicaţie pentru lipsa de bani pe piaţă, o explicaţie care vine de la Banca Naţională.

Dar ce a făcut Banca Naţională ca să regleze piaţa? A scos din visterie 9,3 miliarde de lei. Bani pe care i-a împrumut băncilor ca să aibă lichidităţi şi să ţină în frâu ROBOR-ul nostru. Dar nici BNR nu-i uşă de biserică. Şi ea a contribuit la lipsa de lei pe piaţă. Cum? Potrivit analiştilor, a vândut, doar în ultimele două luni, pe piaţa valutară cam 700 de milioane de euro ca să ţină cursul valutar la 4,5-4,6 lei pentru un euro. Facem repede calculul: asta înseamnă că prin vânzarea de valută Banca Naţională a ţinut cursul sub control, dar a retras de pe piaţă peste 3 miliarde de lei.

Azi ai o taxă, mâine alta, azi o lege, iar peste o săptămâna alta care să o anuleze. Nici hip-hopul fiscal şi legislativ nu-i face bine ROBOR-ului nostru. Instabilitatea obligă oamenii, companiile, băncile să fie prudente. Când mediul nu-i propice, băncile îşi retrag banii de pe piaţă în aşteptarea unor vremuri mai bune. Şi companiile aşteaptă să vadă cum arată bugetul, deficitul, ca să ştie ce şanse au investiţiile. Iar până acum statul nu a dat prea multe şanse investiţiilor. Din ele a tăiat ca să acopere cheltuielile mai mari cu salariile şi cu asistenţa socială.

Salariile bugetarilor au crescut. Din cauza deficitului forţei de muncă tind să crească şi cele din sectorul privat. Şocul ROBOR nu se simte încă atat de tare. Dar ce te faci dacă estimările sumbre ale analiştilor se adeveresc: să avem la anul un ROBOR de peste 2% şi o inflaţie de 4%?