Sari la conținut

PIB-ul, acest Făt-Frumos al României

Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor?

Să discutăm în această ediție a rubricii „România la bilanț” despre produsul intern brut, care creşte în trei luni cât altul din ţări străine în ani buni. Ne uităm peste ce spune statul, dar facem un pas în spate, ca sa vedem tabloul întregului şi să analizăm ce se întâmplă în economia de piaţă reală.

Imaginaţi-vă că aveţi o maşină bună, tocmai aţi făcut plinul de carburnat şi plecaţi de la drum. Intraţi pe autostradă şi mergeţi constant cu 130 de kilometri pe oră.

Doar că mergeţi în viteza a treia şi turaţi motorul la maximum. Înainte să vă gândiţi că stricaţi maşina, gândiţi-vă că la jumătatea drumului veţi rămâne fără benzină. Exact aşa şi economia acestei ţări. Este împinsă cu viteză de consum spre un deznodământ deloc optimist şi va rămâne în pană la jumătatea drumului.

Să vedem cifrele. Creşterea economică anunţată de Statistică pentru primele trei luni este de 5,7%. în aceeaşi perioadă, consumul a crescut cu aproape 7 procente.

Să mai vedem ceva. O altă cifră, tot din primele trei luni, care arată că încasările din TVA au fost cu mai bine de un miliard mai mici decât în 2016.

TVA:

  • trim I 2017: 13 mld. lei
  • trim I 2016: 14,3 mld. lei

Da, taxa este cu un punct procentul mai mică, dar la aşa consum alert, diferenţa ar fi fost acoperită.

În România, s-au cumpărat electronice şi electrocasnice de peste jumătate de miliard de euro în primele trei luni ale anului. Iar comportamentul acesta de consum de la începutul lui 2017 seamănă prea mult cu cel din 2007.

De unde consumăm? Din import! 17,7 miliarde de euro au costat mărfurile aduse din afară în perioada ianuarie-martie. Înseamnă aproape două miliarde în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Asta înseamnă ca exportăm bunăstare.

IMPORTURI:

  • trim I 2017: 17.7 mld. euro
  • trim I 2016: 15,8 mld. euro

Am şi exportat mai mult, e drept, dar diferenţa dintre cele două este de peste două miliarde de euro. Această diferenţă se vede în PIB, aţi ghicit, într-un mod negativ. Deficit de balanţă comercială îl numesc specialiştii. Când premierul ne-a vorbit de creșterea exporturilor a uitat să se uite și la importuri și implicit la deficitul care se cască.

Şi mai avem un detaliu despre acest produs intern brut care creşte ca Făt-Frumos: inflaţia! Acest indicator influenţează PIB-ul. Cum inflaţia este în creştere, produsul intern brut e influenţat în sus.

Ca să avem o imagine clară, trebuie să scoatem evoluţia preţurilor din calcul. Sunt calcule tehnice, dar care pot deforma uşor realitatea prezentată de guvernanţi.

Pentru că, oricât de bine ar suna că economia României are una dintre cele mai bune evoluţii din Europa, să nu uităm că instituţii mari, europene, au analizat lucrurile de la noi şi ne spun că cea mai bună evoluţie va fi de puţin peste 4 la sută, în niciun caz peste 5, cum susţine Guvernul.

Estimări creștere 2017:

BERD: 4%

FMI: 4,2%

Comisia Europeană: 4,3%

Guvern: 5,2%

Supraîncălzirea economiei nu poate produce valoare adăugată decât pe termen scurt. Nu o spunem noi, ci experianţa ultimilor 10 ani. Unde nu mai poate populaţia ar trebui să acopere statul, doar că, la noi, nivelul investiţiilor publice a scăzut cu vreo 60% faţă de anul trecut, în condițiile în care 2016 a fost unul dintre cele mai slabe la acest capitol. Or, în aceste condiţii, economia nu are cum să performeze prea mult timp.

Investiţii publice: trim I: 1,7 mld lei.

Mai mult, dacă ne uităm cu atenţie pe cifre, vedem că sectorul construcţiilor, mai ales cele inginereşti, a scăzut în total cu vreo 6 procente, ceea ce nu a făcut decât să frâneze avansul economiei.

Prudenţă este îndemnul venit dintre Banca Naţională, moderaţie este sfatul pe care ne permitem noi să îl dăm.

Să aruncăm o privire în urmă şi să comparăm puţin ciclurile economice ca să vedem singuri dacă drumul pe care mergem este sigur sau stăm pe un val.

Săptămâna viitoare, la „România la bilanţ”, venim cu alte exemple care să ne ajutem să traducem realitatea din spatele cifrelor.