Sari la conținut

România la bilanț. Rectificarea bugetară și bancul de la Radio Erevan

Drumuri ca-n palmă, autostrăzi care traversează munţii, şcoli moderne şi sigure, în care copiii au manuale în pas cu vremurile, spitale noi cu aparatură de ultimă oră. Aşa trebuie că arată ţara în care guvernul poate să nu dea, ba chiar să ia, la nevoie, bani de la Transporturi, de la Educaţie şi Investiţii. Vorbim despre rectificarea bugetară. Despre unde dă şi cui îi ia guvernul din bani.

Sigur aţi auzit bancul cu Radio Erevan în care motocicleta era de fapt bicicletă. O bicicletă pe care partidul de fapt nu a dat-o, ci a luat-o. Ne-am bucurat de creşterea economică, de anunţul unei rectificări bugetare pozitive. Doar că veniturile la bugetul de stat sunt mai mici cu 1,32 de miliarde de lei decât era estimat iniţial. Iar cheltuielile pe care s-a angajat să le facă statul sunt peste puteri. Aşa că Executivul taie aproape 350 de milioane de lei din ele. Şi tot nu e suficient. Gaura la buget creşte în continuare.

Statul ia dintr-un buzunar ca să-l umple pe celălalt. Dă 5 miliarde de lei în plus pentru salariile mărite ale bugetarilor. Alte 3 miliarde în plus pentru pensii şi ajutoare sociale. În total 8 miliarde.

De unde ia cele 8 miliarde? De la investiţii, care înseamnă dezvoltarea, modernizarea ţării. Este cea mai drastică reducere a cheltuielilor cu investiţiile făcută la o rectificare bugetară, atrag atenţia economiştii. 5 miliarde luate de la investiţiile din bugetul de stat şi alte 5 din investiţiile cu fonduri europene.

Salariile au crescut. A crescut şi consumul. Şi totuşi veniturile la buget sunt mai mici. Mai exact, au scăzut încasările din impozitul pe profit de la companii, sunt mai mici cu aproape 2 miliarde de lei.

Nu poţi să nu te întrebi: A crescut evaziunea? Aleg unii dintre patroni să-şi plătească angajaţii la negru după ce salariul minim a crescut într-un singur an cu 400 de lei? Cert este: dacă încasările sunt firave, statul trebuie să facă rost de bani din altă parte.

De unde ia bani statul? În vremuri noi, tot de la noi. Bine, adună aproape 900 de milioane din contribuţiile la asigurările sociale. Dar... aţi făcut plinul maşinii zilele acestea? Atunci aţi simţit pe pielea voastră efectul reintroducerii supraaccizei la benzină şi motorină. O taxă care a fost eliminată la începutul anului. 450 de milioane de lei speră guvernul să adune din suprataxarea carburanţilor. Promite că banii vor ajunge la investiţii. În autostrăzi? Ar fi surprinzător în condiţiile în care, la rectificare, guvernul a tăiat de la compania de autostrăzi 3,2 miliarde de lei, adică 60% din bugetul instituţiei.

Ce altă soluţie a mai găsit guvernul să-şi completeze gaura din buget? Cere companiilor la care statul e acţionar majoritar o parte mai mare din profitul pe care îl fac. Este vorba de dividende în plus în valoare de 2 miliarde de lei. Spre exemplu Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, trebuie să dea statului 525 de milioane de lei, iar Conpet, care administrează reţeaua naţională de transport a ţiţeiului, 50 de milioane de lei. Riscul? Companiile acestea ar putea pune cruce proiectelor de investiţii.

Vă mai spun doar că şi de la Educaţie şi de la Cercetare au fost luate câteva milioane de lei, bani care nu mai pot fi folosiţi până la sfârşitul anului, spune guvernul.