Sari la conținut

România vrea un nou acord cu FMI

O nouă înţelegere cu instituţiile financiare internaţionale este benefică din cel puţin trei motive, susţin oficialii Guvernului. Oferă un plus de credibilitate în faţa investitorilor, aduce costuri mai mici pentru împrumuturi şi obligă autorităţile să menţină puţină disciplină financiară.

În plus, un acord cu FMI înseamnă stabilirea în comun a unor ţinte macroeconomice care sunt verificate periodic. Iar acele evaluări se vor încheia cu trecerea în revistă a performanţelor economice ale României, ceea ce creşte şi gradul de transparenţă.

Economia românească a fost susţinută de mai multe acorduri convenite cu FMI şi Comisia Europeană în decursul anilor. Din unele, România a atras şi bani, pe unele le-a ţinut doar ca centură de siguranţă.

De această dată, ministrul Finanţelor vorbeşte de un acord ceva mai lejer pentru România, un acord care să pună accent pe reforme.

O delegaţie a FMI va sosi luna viitoare în România pentru consultări legate de bugetul pentru anul viitor şi, cel mai probabil, atunci se va solicita oficial FMI demararea procedurilor pentru o nouă înţelegere.

Cât despre presiunea celorlalte împrumuturi, România va scăpa anul viitor de datoriile către Fondul Monetar Internaţional, datorii rezultate în urma unui împrumut luat în perioada crizei economice. Ultima rată va fi plătită de BNR în ianuarie 2016. Mai sunt de achitat 120 de milioane de euro din împrumutul total de 13 miliarde de euro. 

Disensiuni premier-partid pe acordul cu FMI

Conducerea PSD continuă contrele cu premierul Victor Ponta. Liderul social-democrat Liviu Drangea s-a arătat surprins de anunţul premierului cu privire la necesitatea unui nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional. Înainte de toate, preşedintele PSD ar prefera ca Guvernul să vină cu o analiză la partid.

Dacă mă întrebaţi pe mine, un acord cu instituţiile financiare internaţionale, într-o regiune atât de tulburată în care doar România merge foarte bine, e mai degrabă bun. Nu ne trebuie linie de finanaţare. Ar fi un acord bun, evident preventiv pentru cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, o criză financiară”, a spus premierul Victor Ponta.

Cred că a ne da cu părerea despre necesitatea sau oportunitatea sau nu a unui nou acord cu FMI fără analiza serioasă, complexă ar fi o greşeală. Guvernul trebuie să prezinte o motivarea serioasă şi dacă vrea şi dacă nu mai vrea acord cu FMI. Insist ca toţi să aibă această abordare, când se ia o decizie politică majoră să se ia pe baza unei analize şi nu pe simţuri mai mult sau mai puţin dezvoltate”, a spus, la rândul său, Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD.

Singurul partid care a avut o poziţie consecventă şi a propus continuarea acestui acord cu troica a fost PNL. Nu văd niciun impediment în a continua această formulă, dacă Guvernul o doreşte”, a spus şi Alina Gorghiu, copreşedintele PNL.

După 2009, economia românească a fost susţinută de trei acorduri convenite cu FMI şi Comisia Europeană, ultimul expirând în luna septembrie a acestui an.

Acordurile României cu FMI

Suma aprobată

- oct. 1975: 142,44 mil. $

- sept. 1977: 96,11 mil. $

- iun. 1981: 1,64 mil. $

- apr. 1991: 570,53 mil. $

- mai 1992: 470,82 mil. $

- mai 1994: 480,5 mil. $

- apr. 1997: 452 mil. $

- aug. 1999: 599, 7 mil. $

- oct. 2001: 449,8 mil. $

- iul. 2004 (acord preventiv): 374,8 mil. $

- mai 2009: 17,1 mld. $ (13 mld. euro)

- mart. 2011 (acord preventiv): 4,6 mil. $

- sept. 2013 (acord preventiv): 2,7 mld. $

Sursa: FMI