Sari la conținut

Supermarketuri pe bandă rulantă. Cum au ajuns magazine din aceeaşi reţea să concureze între ele

Magazinele din România au avut anul trecut vânzări de 14 miliarde de euro, la fel ca în 2012, deşi marile reţele au continuat să se extindă. Cea mai mare bătălie este acum pe magazinele cu o suprafaţă mai redusă, dar situate mai aproape de casele oamenilor.

S-au deschis supermarketuri pe bandă rulantă în ultima perioadă. Unul dintre cei mai mari investitori în supermarketuri a ajuns acum să şi închidă unele magazine pentru că se canibalizau. Erau situate atât de aproape unul de altul, încât îşi furau unul altuia clienţii.

Mulţi comercianţi au mizat pe revenirea rapidă a consumului care însă se lasă aşteptat. Oamenii şi-au schimbat comportamentul de consum, sunt ceva mai cumpătaţi şi vânează peste tot promoţii. Iar promoţiile s-au înfipt atât de bine în mintea cumpărătorului, încât comercianţilor le este greu acum să renunţe la ele. Aşa că fac presiuni mai departe, pe lanţ, la producător, cerând preţuri mai mici.

Comerţul axat pe produsele alimentare este dominat de 12 mari reţele internaţionale, care au afaceri cumulate de 8 miliarde de euro şi controlează 1200 de magazine. Dintre acestea, hipermarketurile au cele mai mari vânzări. Românii au cheltuit anul trecut 4 miliarde de euro în cele circa 150 de hipermarketuri din România, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă PMR, citate de Ziarul Financiar. Restul pieţei se împarte între supermarketuri, reţele de discount şi magazine de cartier - de la buticuri până la alimentare.

Germanii de la Kaufland controlează cea mai mare reţea de hipermarketuri, cu 90 de magazine în ţară şi vânzări de peste 1 miliard de euro. Înainte de criză, în toamna lui 2008, Kaufland avea doar 16 hipermarketuri. De altfel, la momentul respectiv erau doar 600 de magazine moderne, total în care intrau magazinele cu vânzare angro, hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele de discount.

Pe segmentul supermarketurilor, belgienii de la Mega Image au investit cel mai mult şi au ajuns la un total de 300 de unităţi. Belgienii merg în paralel cu două mărci - cu Mega Image şi cu Shop&Go. Concurenţa a ajuns să fie aşa de mare, încât în unele zone ale Bucureştiului, supermarketurile Mega Image au ajuns să lupte pentru clienţi chiar cu surorile Shop&Go.

Francezii de la Carrefour mizează şi ei pe dezvoltarea lanţului supermarketuri, după ce au stopat expansiunea cu hipermarketuri. Numele mari din comerţul european vor să pătrundă cât mai mult în cartiere, acolo unde până acum făceau legea magazine obişnuite care sunt, de obicei, mici afaceri de familie.

Comerţul tradiţional, aşa cum sunt denumite generic magazinele de la colţul blocului, rezistă cu greu în faţa ofensivei marilor comercianţi. Cota comerţului tradiţional s-a redus semnificativ în ultimii ani şi a ajuns la sub 50%. Multe dintre magazinele de cartier s-au închis pentru că nu puteau concura cu marile reţele care vin cu ofertă mai bogată şi cu preţuri mai bune.

Aproximativ 10.000 de magazine de bloc s-au închis în ultimii cinci ani. Altele, care au rezistat, au fost nevoite ori să se axeze pe o anumită nişă neexploatată de supermarketurile cunoscute, ori să vândă şi mai mult la negru şi să îşi prelungească programul de lucru. Produsele din chioşcuri, buticuri şi magazinele alimentare de cartier se vând adeseori fără bon fiscal sau chiar pe datorie, pe caiet.

În mediul rural, micile alimentare sunt încă la putere, şiaAsta pentru că marii comercianţi nu au ajuns în aceste zone cu putere de cumpărărare mai scăzută. Unii însă au atacat şi acest segment de piaţă cu magazine mai mici, operate în sistem de franciză.

Business Club