Sari la conținut

VIDEO. Punct critic pentru autostrada Pitești-Sibiu

Oficialii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere minimalizează situația critică în care se află proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești, dealtfel singurul proiect de autostradă nouă cuprins în alocarea de fonduri europene pentru România între 2014 și 2020. Digi24.ro vă prezintă documentele care contrazic optimismul companiei în privința acestui proiect.

Autostrada Sibiu Pitești va fi scoasă integral la licitație în acest an iar CNAIR cooperează pe deplin cu Comisia Europeană pe tema autostrăzii, a declarat marți la Digi24 Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.

Studiile de fezabilitate pe care lucrează compania, datând din 2008, ar fi bune și necesită doar mici modificări, a spus el. ”Avem un studiu de fezabilitate foarte valabil din 2008. Trei loturi se pot construi, trebuie anumite adaptări. Noi trimitem experților toate actele solicitate, așteptăm opinia lor oficială”, a pretins Alin Șerbănescu.

 

Jaspers: Nu putem confirma caracterul adecvat

În realitate însă Comisia Europeană și-a expirmat încă de la finele lui 2015 o opinie foarte critică privind proiectul și modul lui de derulare. Primele opinii critice ale consultantului selectat de către Comisia Europeană, respectiv ale firmei Jaspers, au fost formulate încă din decembrie 2015, la doar câteva luni după ce CNAIR a selectat asocierea firmelor SPEA-Tecnic pentru realizarea studiului de fezabilitate.

Compania a prezentat Jaspers mai multe documente in vederea alegerii unui traseu optim al autostrăzii, respectiv analize cost – beneficiu, studii de trafic, raport de mediu, raport geotehnic, raport de arheologie, etc. Toate acestea însă au fost desființate de către firma selectată de către CE pentru consultanță.

Jaspers nu poate confirma caracterul adecvat al documentelor de susținere a unei cereri de finanțare de succes și recomandă revizuirea și refacerea studiului alternativelor de traseu utilizând o metodologie clară , o notare adecvată și robustă de notare fără suprapuneri, pe baza unor studii de încredere și robuste cum sunt Studiul de trafic și un instrument de încredere CBA , calendare realiste, soluții ingineresti considerare constructibilitate, problemele de mediu și cele mai recente sondaje și informații”, recomandau specialiștii firmei.

Pe baza celor de mai sus, Jasper nu poate confirma caracterul adecvat al documentelor de susținere a unei cereri de finanțare de succes și recomandă revizuirea detaliată a studiului alternativelor de traseu”, concluzionau ei.

Munca de un an, ulterioară acestor concluzii, nu a dus la rezultate ai bune. Un an mai târziu Jaspers respingea traseul ales de către CNAIR. ”Raportul nu reușește să ofere clarificări privind impactul vitezelor diferite de circulație pe secțiunile comune ale celor două variante. Sfatul nostru este să clarificați aceste aspecte înainte de a continua derularea studiului, pentru a asigura soliditatea alternativelor studiate”, spune Jaspers. Consultantul mai atrăgea atenția că procesul de analiză a variantei optime poate fi încheiat de abia după ce toate aspectele, tehnice economice și de mediu, sunt soluționate. Procesul de analiză a alternativelor va trebui prezentat în cererea de finațare și de aceea este foarte important. Jaspers recomandă înființarea unui comitet comun din care să facă parte toate autoriățile implicate, anume CNAIR, Ministerul Transporturilor, cele ale Mediului, Culturii, Fondurilor Europene etc. Implicarea acestor entități din timp va ușura implementarea proiectului”, spunea firma în noiembrie 2016.

Corectarea problemelor semnalate nu a mai fost făcută. Pe durata iernii contractului a fost suspendat pentru ca în acest an să fie reziliat. Suspendarea contractului a venit ca o mănușă pentru firmele SPEA-Tecnic cărora astfel li s-a oferit pretext pentru neducerea la capăt a contractului. CNAIR s-a reîntors la un studiu de fezabilitate făcut în 2008 care nici acesta nu este corespunzător. Referitor la SF-ul din 2008, consultanții firmei Halcrow apreciau ca informațiile adunate nu sunt suficiente și nu oferă un nivel de detaliu mulțumitor care să poată sta la baza proiectării și construcției autostrăzii. ”Numărul mic și insuficient de foraje, lipsa unor analize aprofundate pentru alternativele de traseu, lipsa unei modelări 3D adecvate, schimbările de legislație, normative și parametri făceau ca SF-ul din 2008 să fie depășit”, cita zilele trecute din raport Hotnews.ro 

Purtătorul de cuvânt CNAIR minimalizează toate aceste aspecte. Aceasta în pofida faptului că, presupunând că Comisia Europeană va fi păcălită și va da României miliardele de euro necesare acestui proiect, există riscuri mari.

Constructorul autostrăzii ar putea obține despăgubiri consistente de la stat din cauza erorilor în proiect și a studiului de fezabilitate greșit care i-a fost prezentat. Orice alunecări de teren cauzate de alegerea proastă a traseului de către CNAIR, orice întârzieri provocate de probleme de mediu insuficient abordate și soluționate la nivelul studiului de fezabilitate, vor putea fi invocate de acesta pentru a cere despăgubiri uriașe care pot ajunge și la sute de milioane de euro.