TVA pierdut la buget doar în 2015 cât pentru construirea a 800 de kilometri de autostradă

Data publicării: 23.06.2016 13:52

Potrivit estimărilor PwC, Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) necolectată a generat o pierdere de peste 28 de miliarde de Euro în 2015 pentru bugetele celor cinci state din Europa Centrală şi de Est.

Rezultatele acestui studiu au fost prezentate azi în cadrul unei conferinţe PwC desfăşurate la Bucureşti, dedicată combaterii evaziunii fiscale în zona de TVA în statele din Europa Centrală şi de Est (ECE). Toate cele cinci state din ECE (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) se confruntă cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA (diferenţa dintre sumele de TVA pe care statele ar trebui să le colecteze şi sumele colectate efectiv), care variază între 19,6% în Republica Cehă şi 39,6% în România.

În celelalte state din ECE, nivelul deficitului de TVA a fost de 20,5% în Ungaria, 28,3% în Slovacia şi 29,2% în Polonia.

În termeni financiari, acest deficit înseamnă o pagubă de 3,1 miliarde de Euro anual la bugetul Cehiei, 2,6 miliarde de Euro la bugetul Ungariei, 8,3 miliarde de Euro în România, 12 miliarde de Euro în Polonia şi 2,2 miliarde de Euro pentru Slovacia.

„În ultimii ani, ţările din ECE au introdus programe de reformă şi modernizare a administraţiilor financiare. Astfel de programe au oferit deja rezultate spectaculoase în Slovacia, unde deficitul de TVA a fost redus de la 33,9% la 28,3% într-un singur an. Acest lucru se datorează introducerii unui set de măsuri cum ar fi programe software de analiză a tranzacţiilor în timp real, corelând input-ul şi output-ul de TVA pe baza codului de identificare de plătitor de TVA, crearea unui comitet Tax Cobra pentru a investiga cazurile majore de fraudă fiscală, în cooperare cu poliţia şi procuratura, crearea unor instanţe fiscale specializate”, afirmă Daniel Anghel, șeful pentru Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.

“În schimb, alte state par să rămână în urmă în privinţa reducerii deficitului de TVA. Atât Polonia cât şi România au raportat niveluri ridicate ale deficitului de TVA în 2015, România situându-se pe ultimul loc în privinţa gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre ale UE. Este clar că autorităţile din aceste ţări trebuie să reanalizeze impactul măsurilor introduse, inclusiv controalele suplimentare la înregistrarea în scopuri de TVA, aşa cum este formularul 088 din România, care se dovedesc a fi împovărătoare pentru contribuabilii oneşti, dar nu par să genereze rezultatele scontate în privinţa reducerii fraudei de TVA şi a creşterii gradului de colectare”, a adăugat Daniel Anghel.

Ce este formularul 088, devenit celebru

Pentru aproape orice se întâmplă într-o societate, adică modificarea acţionariatului, schimbarea sediului şi înregistrarea în scopuri de TVA (fie că vorbim de o firmă nouă, fie de o fimă neplătitoare de TVA care a depăşit plafonul), apare această nouă procedură de verificare a capacităţii economice prin care companiile trebuie să justifice că au capacitatea economică să fie plătitoare de TVA, arată Capital.ro.

Astfel, trebuie depus un formular în care se găsesc răspunsuri la mai multe întrebări care nu au nicio legătură cu logica economică: ce studii şi ocupaţii au administratorii persoane fizice, care sunt veniturile brute realizate de asociaţi şi de administratori persoane fizice sau care sunt indicatorii financiari realizaţi de administratori şi acţionarii persoane juridice. „Una dintre principalele probleme este solicitarea unui volum mare de informaţii şi documente fără o legătură efectivă cu regulile ce stabilesc persoana impozabilă din perspectiva TVA-ului. De exemplu, atât directiva cât şi Codul fiscal românesc nu fac, şi nici nu pot face, un criteriu de stabilire a persoanei impozabile din perspectiva TVA din nivelul veniturilor administratorilor sau acţionarilor. Solicitarea acestei sume exacte a veniturilor globale duce la mari probleme de confidenţialitate, precum şi la mari probleme în a obţine documente care să probeze acest venit, documente care se obţin de la autorităţi din alte ţări, care apoi trebuie traduse“, explică Vlad Boeriu, partener Deloitte România.