Sari la conținut
News Alert

Zăcămintele din Marea Neagră, luate de alţii

Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia a anunţat acum 10 zile descoperirea unui zăcământ de gaze în platoul continental al Mării Negre. Din păcate, compania de stat Romgaz deţine doar 10% din acest proiect, deşi resursele se află pe teritoriul ţării noastre.

Motivul: România nu mai are tehnologia necesară pentru foraje marine, deşi în anii 70 statul român a fost cel care a construit primele platforme petroliere din Marea Neagră.

Dan Ștefănescu, director de Explorare şi Producţie Romgaz, întrebat de reporterul Digi24:

-Gazele acestea vor ajunge cu siguranţă în România sau pot lua şi alte rute?

-(pauză) ...da, e o chestiune legată de sensitivitatea pieţei la momentul respectiv...toate nu, toate nu, aşa este!

Oleg Shurubor, director general Lukoil Overseas spune: "Grosimea acestui strat este de 95 de metri şi suprafaţa zăcământului este de aproximativ 39 de kilometri pătraţi"

În acest moment americanii de la Exxon şi ruşii de la Lukoil controlează resurse de gaz din Marea Neagră de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Aceste resurse ar putea asigura consumul României pe o perioadă de zece ani. Din păcate, este posibil ca acest gaz să nu ajungă niciodată în ţara noastră

Lukoil a forat la 170 de kilometri de Constanţa, la o adâncime de aproape 3 kilometri. Dreptul de explorare a fost acordat companiei ruseşti în perimetrul de 9700 de kilometri pătraţi câştigat de România la Haga. Americanii de la Exxon, una dintre cele mai mari companii de profil din lume, caută şi ei zăcăminte în platoul Mării Negre, însă oficialii companiei au mari rezerve că gazul va fi scos prea curând la suprafaţă.

John L. Knapp, director de Explorare şi Producţie Exxon Mobil România : "Sondele de explorare, în special în platoul românesc al Mării Negre, nu garantează deloc că vom avea succes, în ciuda investiţiilor pe care le-am făcut"

Investitorii în aceste zăcăminte cer ca statul să le garanteze taxe cât mai mici pentru resursele exploatate. Altfel, spun ei, investiţia costisitoare nu se mai justifică.