Numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de luna februarie dinainte de război. Tankerele care totuși reușesc să transporte petrol din Golful Persic sunt aproape exclusiv iraniene sau aparțin țărilor aliate Iranului: acestea au reprezentat 80%, scrie Bloomberg pe baza datelor de monitorizare a navelor. Ca urmare, din punct de vedere financiar, Iranul, care este bombardat fără încetare de SUA și Israel începând cu 1 martie, a devenit aproape principalul beneficiar al războiului.
În această lună, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% mai mult decât media de anul trecut, potrivit datelor Kpler. A ajutat și faptul că SUA au atenuat sancțiunile petroliere împotriva Iranului, deși materia primă a acestuia se îndreaptă în continuare în principal către China.
În același timp, războiul din Orientul Mijlociu a dus la o creștere a prețului Brent cu 59% de la începutul lunii martie; aceasta s-ar putea dovedi a fi o creștere lunară record, notează Reuters. (Tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, adică nu iau în calcul creșterea prețurilor din timpul șocului petrolier din deceniul anterior.)
Ca urmare a tuturor acestor evenimente, reducerea pentru petrolul iranian a dispărut aproape complet, iar acesta ar fi putut genera în plus în martie aproximativ 24 de milioane de dolari pe baril pe zi – adică deja peste 700 de milioane de dolari în total.
Bloomberg a calculat, pe baza datelor furnizate de Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în luna martie s-au ridicat la 139 de milioane de dolari pe zi, față de 115 milioane de dolari în februarie. Dacă înainte de începerea acțiunilor militare, țițeiul său din porturile chineze costa cu peste 10 dolari pe baril mai puțin decât Brent, săptămâna trecută diferența s-a redus la 2,1 dolari.
Dacă înainte de începerea războiului din Orientul Mijlociu treceau în medie 135 de nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz, în martie au fost mai puțin de șase. Piața mondială a petrolului a pierdut aproximativ 20% din ofertă.
Pentru a atenua situația, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri. Richard Neff, cercetător principal la Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia, care a ocupat anterior funcțiile de ambasador adjunct pentru Iran și coordonator pentru politica sancțiunilor în cadrul Departamentului de Stat, apreciază această decizie cu uimire:
Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol. Eu credeam că stoparea vânzărilor de petrol iranian ar fi trebuit să fie o prioritate pentru Statele Unite.
Iranul a început deja să perceapă taxe de la unele petroliere, dar, mai important, în prezent controlează mult mai bine decât înainte de război strâmtoarea în care se intersectează apele teritoriale ale sale cu cele ale Omanului.
Iranul se pregătește să adopte o lege privind introducerea taxelor, conform căreia orice navă va fi obligată să plătească o sumă de bani și să furnizeze informații detaliate. Acest lucru va consolida, de fapt, la nivel legislativ sistemul care s-a format în ultima lună și despre care raportează mulți armatori, scrie Bloomberg: de la petroliere, prin intermediari, se solicită furnizarea listelor de mărfuri și echipaje și, în unele cazuri, efectuarea plății. Faptul că navele care trec respectă acordurile cu Iranul după îndeplinirea cerințelor acestuia este demonstrat de faptul că acestea traversează strâmtoarea pe ruta aprobată de acesta — în apropierea țărmului său, și nu dinspre Oman.
În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat încheierea unor acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească zona.
Editor : A.R.
