Premierul italian Mario Draghi și-a anunțat joi demisia după ce guvernul de la Roma a pierdut sprijinul partenerului de coaliție, Mişcarea 5 Stele (M5S), anunță BBC News. Președintele Republicii italiene, Sergio Matarella, nu i-a acceptat însă demisia.
ACTUALIZARE 21:20 Preşedinţia Republicii Italiene a comunicat că preşedintele Republicii nu a acceptat demisia preşedintelui Consiliului (de Miniştri - n. red.) şi l-a invitat să se prezinte în faţa parlamentului (...) pentru o evaluare a situaţiei, informează AFP, preluată de Agerpres.
„Președintele Republicii nu a acceptat demisia și l-a invitat pe primul-ministru să se prezinte în fața Parlamentului pentru a face o declarație, astfel încât să se poată face o evaluare a situației apărute în urma rezultatului ședinței de astăzi din Senatul Republicii”, informează un comunicat al Palatului Quirinale.
Practic, președintele îl trimite pe Mario Draghi să solicite un vot de încredere din partea Parlamentului. Guvernul va demisiona, dar va fi la latitudinea partidelor să îi reînnoiască sau nu încrederea. Premierul italian ar urma acum să formeze un guvern minoritar și să ceară aprobarea acestuia în Legislativ.
Altfel spus, responsabilitatea de a pune capăt guvernării Draghi (sau de a-l reconfirma) va trebui să fie asumată de partidele însele, prin vot, precizează Corriere della Sera. Un vot pozitiv este pus sub însă sub semnul întrebării având în vedere că nu mai există o majoritate a puterii în Parlament, ceea ce ar putea declanșa alegeri anticipate în toamnă.
Știre inițială:
Fostul șef al Băncii Centrale Europene conducea din februarie 2021 un guvern de unitate națională. Într-o declarație publică, premierul Draghi a transmis că pactul de încredere care a susținut guvernul de uniune națională a dispărut.
„Îmi voi preda demisia președintelui republicii în această seară”, a spus liderul guvernului de la Roma.
Criza politică din Italia a fost provocată după ce Mişcarea 5 Stele (M5S), membră a coaliţiei de guvernare, a decis să nu participe la votul de încredere asupra unui decret-lege supus joi votului în Senat.
Decretul-lege în cauză conţine un pachet de măsuri de circa 10 miliarde de euro pentru ajutorarea familiilor şi firmelor în faţa inflaţiei, dar şi o măsură pentru facilitarea construirii unui incinerator de deşeuri la Roma. Însă, lupta contra unor astfel de incineratoare reprezintă un element esenţial al politicii M5S.
Prin urmare, Giuseppe Conte, fost prim-ministru şi actualul lider al M5S, a anunţat miercuri seară că senatorii partidului său vor ieşi din sală la votul de încredere solicitat de guvern.
Guvernul premierului italian Mario Draghi a câştigat votul de încredere joi în Senat, dar Mişcarea populistă 5 Stele a boicotat votul așa cum a anunțat, aruncând coaliţia de uniune națională în criză.
La votul de săptămâna trecută în Camera Deputaţilor, partidul a votat pentru încrederea în guvern, dar s-a abţinut ulterior la votul concret asupra decretului-lege.
Conform La Repubblica, regulile sunt însă diferite în Senat, unde votul de încredere coincide cu cel asupra textului în cauză, astfel încât M5S nu va putea recurge la portiţa de scăpare folosită în Camera Deputaţilor.
Chiar și fără votul M5S măsurile au fost adoptate cu 172 de voturi și 39 împotrivă.
Cu toate acestea, Draghi a afirmat de mai multe ori că nu va exista un guvern fără M5S, chiar dacă numărul de aleşi ai acestui partid nu este suficient pentru a provoca o cădere a executivului.
M5S, câştigător al ultimului scrutin legislativ în 2018, cu 32% din voturi şi o majoritate relativă în Parlament de la Roma, a coborât de atunci constant în sondaje, iar mai mulţi dintre aleşii săi au părăsit partidul.
Creditat în prezent cu 10%-11% dintre intenţiile de vot, M5S încearcă să-şi păstreze o cât mai mare vizibilitate şi să-şi reafirme principiile, pe măsura apropierii alegerilor legislative, prevăzute la începutul anului viitor, dacă o cădere a guvernului nu va provoca între timp devansarea lor.
Cotidianul italian Il Giornale scrie că președintele Mattarella ar putea accepta sau respinge demisia lui Mario Draghi. De asemenea, ar putea să-i ceară lui Draghi să meargă în faţa Parlamentului în zilele următoare pentru a solicita un vot oficial asupra guvernului însuşi, pentru a vedea dacă aliaţii i se vor alătura.
Mandatul Parlamentului expiră în primăvara anului 2023. Dacă Mattarella nu poate găsi o soluţie pentru ca guvernul lui Draghi să poată continua, acesta ar putea dizolva legislativul şi să convoace alegeri anticipate, care ar putea avea loc la sfârşitul lunii septembrie.
Comisarul european pentru Economie Paolo Gentiloni, care este el însuși un fost prim-ministru italian, a declarat că executivul comunitar al UE urmărește evoluțiile de la Roma „cu detașare, dar și cu îngrijorare”.
Editor : Marco Badea
