Cum a ajuns Justin Trudeau să distribuie un fake news despre Iran

Data actualizării: Data publicării:
Justin Trudeau
Justin Trudeau a preluat o informație falsă despre Iran fără a o verifica înainte. Foto: Profimedia Images

O postare pe Twitter a premierului Canadei, Justin Trudeau, dovedită în scurt timp falsă, a luat avânt pe platforma socială, fiind distribuită masiv. În mesajul său, premierul Canadei denunța "decizia barbară a regimului iranian de a impune pedeapsa cu moartea asupra a aproape 15.000 de protestatari”, o informație postată inițial de activiștii anti-regim din Iran și care fusese rapid dezmințită de experți, notează CNN.


Postarea a fost ștearsă douăsprezece ore mai târziu, după cum a declarat și purtătorul de cuvânt al guvernului canadian spunând că premeirul „a fost informat printr-o raportare inițială care era incompletă și nu avea contextul necesar”.

„S-a bazat pe raportarea unor preocupări grave ridicate de susținătorii internaționali pentru drepturile omului, care avertizează cu privire la posibile pedepse viitoare, inclusiv pedeapsa cu moartea, impuse miilor de protestatari iranieni care au fost deja reținuți de regim”, a mai declarat purtătorul de cuvânt, pentru CNN.

În cele 12 ore în care postarea s-a aflat pe platforma socială aceasta a fost preluată de mii de oameni și redistribuită în spațiul online, inclusiv de celebrități cu un număr mare de urmăritori.

„Justin Trudeau a fost poate unul dintre cei mai împărtășiți și mai influenți susținători ai poveștii. Având în vedere reputația sa generală de cineva care nu este deosebit de senzaționalist sau înșelător, cu siguranță a dat legitimitate dezinformării", a spus Marc Owen Jones, profesor asociat la Universitatea Hamad Bin Khalifa din Qatar, specializat în dezinformare digitală, citat de CNN.

Pe Instagram, postarea lui Justin a fost etichetată drept „Informație falsă” cu comentariul: „Verificatorii independenți spun că această informație nu are nicio bază de fapt”.

Cum s-a răspândit vestea falsă despre 15.000 de condamnări la moarte?

Săptămâna trecută, Javaid Rehman, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în Iran, a declarat că „în ultimele șase săptămâni, mii de bărbați, femei și copii – după unele conturi peste 14.000 de persoane – au fost arestați, inclusiv apărători ai drepturilor omului, studenți, avocați, jurnaliști și activiști ai societății civile.”

Postarea virală pe rețeaua de socializare și tweet-ul lui Justin Trudeau par să confunde numărul estimat al celor arestați cu cei care riscă pedeapsa cu moartea. Unii protestatari iranieni au fost acuzați de crime pedepsite cu moartea, însă nu toți care au fost arestați.

„De vineri, eram conștienți de nouă cazuri în care acuzația ar putea duce la pedeapsa cu moartea, dar ne așteptăm ca numărul să fie mai mare”, a declarat Tara Sepehri Far, cercetător principal în divizia Orientului Mijlociu și Africa de Nord la Human Rights Watch.

Unii protestatari au fost, de asemenea, eliberați de la arestarea lor și nu este clar câți dintre cei 14.000 de arestați estimați rămân în închisoare.

CNN face precizarea că nu poate verifica în mod independent cifra arestărilor sau numărul deceselor – cifre precise sunt dificil de confirmat pentru oricine din afara guvernului iranian – și au fost date diferite estimări de către grupurile de opoziție, organizațiile internaționale pentru drepturile omului și jurnaliştii locali.

De altfel, mai multe instituții de știri occidentale au publicat titluri care ar fi putut contribui la răspândirea informației false. Newsweek a publicat un articol cu ​​titlul „Iranul votează pentru executarea protestatarilor, spune că rebelii au nevoie de o „lecție grea”, dar l-a corectat marți pentru a elimina referirile la votul parlamentului pentru condamnarea la moarte. De asemenea, a difuzat titlul „Protestatarii din Iran refuză să dea înapoi, deoarece 15.000 de persoane sunt executate”, care a fost corectat. Iran International, cu sediul la Londra, a publicat între timp un articol intitulat „Legislatorii iranieni îndeamnă justiția să condamne protestatarii la moarte”.

Incidentul arată extinderea dezinformării în era rețelelor sociale și amplificarea acesteia de către cei care dețin poziții de putere pe fondul limitărilor privind raportarea independentă de pe teren.

Editor : D.D.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri