Cum ar arăta harta Europei dacă toate regiunile care luptă pentru autonomie ar câștiga-o
Votul de duminică al catalanilor pentru independență aduce din nou în discuție problema tuturor regiunilor din Europa în care există discuții despre câștigarea autonomiei.
CLICK PENTRU IMAGINEA COMPLETĂ
O hartă realizată de Mauldin Economics ilustrează cum ar arăta harta Europei, dacă toate mișcările de secesiune ar avea succes, iar regiunile respective și-ar câștiga fie independența, fie o autonomie mai mare, relatează Business Insider.
Cele mai mari diviziuni apar în Marea Britanie, în Spania și Italia, problema independenței unor regiuni fiind mai presantă în zonele din vestul Europei, în timp ce în est există Transnistria, Găgăuzia și o parte din Transilvania.
„În multe zone din Europa există mișcări puternice de secesiune (Scoția, Catalonia, Țara Bascilor, Flandra sau Veneto) sau există partide politice care încearcă să facă presiuni pentru o mai mare autonomie”, scriu autorii.
O hartă asemănătoare a fost creată și de European Free Alliance, unul dintre partidele din Parlamentul European.
CLICK PENTRU IMAGINEA COMPLETĂ
Catalonia
Nicărieri în vestul Europei nu există presiuni mai mari pentru câștigarea independenței decât există în Catalonia. Limba catalană a fost suprimată în anii generalului Francisco Franco însă Catalonia a câștigat, în timp, autonomie politică și culturală, inclusiv dreptul de a avea propriul parlament regional. Cei 7,5 milioane de locuitori din Catalonia își cer însă independența și vor să își creeze prorpia țară, în mare parte din rațiuni economice. Regiunea care include și Barcelona reprezintă 20% din Produsul Intern Brut al Spaniei, motiv pentru care catalanii sunt convinși că le-ar fi mai bine dacă și-ar putea administra singuri resursele.
Țara Bascilor
Țara Bascilor este singura care nu trimite banii colectați din taxe către Madrid, pentru a fi redistribuiți în restul țării. Regiunea are propriul său sistem fiscal și contribuie foarte puțin la veniturile țării, fiind și mai săracă decât Catalonia.
Mișcările pentru independență din Țara Bascilor au dus la crearea grupării teroriste ETA, care a ucis peste 800 de oameni în 50 de ani de atacuri. În 2011, organizația a declarat că va pune capăt violențelor.
Scoția
Scoția face parte din Regatul Unit de mai bine de 300 de ani, însă discuțiile privind independența nu au dispărut nici acum. Scoția are propriul său parlament, iar Partidul Național Scoțian face presiuni pentru a avansa discuțiile despre independență. Însă la un referendum organizat în 2014, scoțienii au votat împotriva separării de Regatul Unit. Discuțiile au reapărut după ce Marea Britanie a votat în favoarea Brexitului, în condițiile în care în Scoția votul a fost favorabil rămânerii în Uniunea Europeană.
Premierul scoțian Nicola Sturgeon a declarat că Scoția nu ar trebui să fie obligată să părăsească UE și a făcut aluzie la organizarea unui nou referendum, în 2018, când condițiile Brexitului vor fi mai clare.
Flandra
Liderul pro-independență al Noii Alianțe Flamande, Bart De Wever, este și liderul Camerei Reprezentanților din Parlamentul belgian. El susține ruperea Flandrei de Belgia, tot din rațiuni economice, și invocă diferențele culturale și de limbă dintre belgieni și flamanzi.
Padania
Mișcarea de secesiune din nordul Italiei este motivată tot financiar. Nordul Italiei produce cea mai mare proproție din PIB-ul țării și este centrul bacar și economic al statului. Partidul Lega Nord dorea, în anii '90, separarea de restul Italiei și redenumirea noului stat creat în „Padania”.
Corsica
Franța luptă de mult timp împotriva autonomiei sau independenței insulei Corsica, iar acest conflict a fost marcat inclusiv de violențe. Frontul Național de Liberare din Corsica a încercat să facă presiuni asupra Franței atacând mai mulți oficiali francezi, dar și simboluri franceze. Grupul separatist a promis în 2014 să încheie violențele, însă tensiunile din zonă rămân.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
