Sari la conținut

Cum arată "cel mai îngrozitor" loc din lume. Siria ar fi construit un crematoriu pentru a-și ascunde crimele

Statele Unite au acuzat luni Siria că a utilizat un ”crematoriu” pentru a arde o parte din miile de deţinuţi asasinaţi în ultimii ani şi au îndemnat Rusia să-i ceară aliatului său să pună capăt acestor ”crime în masă”, relatează AFP, citat de News.ro.

Departamentul de Stat a vrut să trezească spiritele dezvăluind în faţa presei fotografii satelitate ”declasificate” a ceea ce afirmă că este infamul complex penitenciar Saydnaya, la nord de Damasc.

În aceste imagini - datate aprilie 2017, aprilie 2016, ianuarie 2015 şi august 2013 - se observă clădiri, dintre care una este prezentată în legendă drept ”închisoarea principală”, iar alta ”crematoriul probabil”.

”În pofida faptului că numeroasele atrocităţi ale regimului sunt bine documentat, noi credem că construirea unui crematoriu este o tentativă de disimulare a amplorii crimelor în masă comise la Saydnaya”, a condamnat adjunctul interimar al secretarului de Stat încărcinat cu Orientul Mijlociu Stuart Jones.

”ZĂPADĂ TOPITĂ”

În altă fotografie, legenda ”zăpadă topită pe o parte a acoperişului” ar atesta, potrivit diplomatului american, existenţa unui ”crematiu instalat de regimul sirian”.

Aceste acuzaţii ale Guvernului american evocă un raport, cu fotografii satelitare în sprijin, pe care l-a publicat în februarie organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International (AI).

ONG-ul acuza regimul de la Damasc că a spânzurat aproximativ 13.000 de persoane din 2011 şi până în 2015 în această închisoare de la Saydnaya şi denunţa o ”politică de exterminare” care constituie ”crime de război şi crime împotriva umanităţii”.

Amnesty nu a evocat însă vreun ”crematoriu”, iar Siria a contestat un raport ”total fals”.

Potrivit lui Jones, ”regimul sirian a început în 2013 să modifice o clădire din complexul Saydnaya pentru (a face) ceea ce noi credem că este un crematoriu”.

Citând Amnesty, el a apreciat că ”între 5.000 şi 11.000 de persoane au fost ucise la Saydnaya între 2011 şi 2015”, adică ”50 de crime pe zi”.

El nu a spus însă cu certitudine dacă ”crematoriul” este în continuare în uz, trimiţând la o fotografie satelitară din 18 aprilie în care apare închisoarea şi ”crematiul probabil” al acesteia.

Washingtonul lansează aceste acuzaţii lacâteva zile după vizita la Casa Albă şi Departamentul de Stat a ministrului rus de Externe Serghei lavrov, a cărui ţară este aliatul militar al regimului sirian.

”ENORMĂ INFLUENŢĂ” RUSĂ

”Secretarul de Stat (Rex) Tillerson a fost ferm şi clar cu ministrul Lavrov: Rusia are o enormă influenţă asupra (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad”, a relatat o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.

Tillerson i-a cerut omologului său rus să facă în aşa fel încât Moscova să ”stăpânească” Damascul.

Jones nu a mers până într-acolo încât să acuze Rusia de complicitate la ”crime în masă” comise la Saydnaya.

Însă, la modul general, el a amintit că ”Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri consternarea în faţa atrocităţilor comise de regimul sirian”.

”Aceste atrocităţi au fost comise, se pare, cu ajutorul necondiţionat al Rusiei şi Iranului”, a condamnat diplomatul american.

După întâlnirea sa, pe 10 mai, cu preşedintele Donald Trump în Biroul Oval, Lavrov şi-a exprimat satisfacţia faţă de o ”înţelegere reciprocă” şi o voinţă de a ”coopera” între cele două puteri, ale căror relaţii sunt execrabile din 2012, din cauza conflictului sirian.

Războiul s-a soldat, începând din martie 2011, cu peste 320.000 de morţi - Jones a vorbit despre ”peste 400.000” de persoane ucise citând ONU -, deplasarea a peste jumătate din populaţia ţării şi fuga a milioane de refugiaţi.

De şase ani, nici Washingtonul - susţinătorul opoziţiei -, nici Moscova - aliata regimului - nu au reuşit să se înţeleagă pentru a opri masacrele.

La sfârşitul preşedinţiei lui Barack Obama (2009-2017), Statele Unite s-au retras treptat din acest proces diplomatic şi au lăsat Rusia să-l domine.

Astfel, în cadrul procesului diplomatic aşa-zis de la Astana, Rusia, Turcia şi Iranul s-au înţeles, la începutul lui mai, asupra înfiinţării a patru ”zone de dezescaladare” şi ”zone de securitate” menite să conducă la o diminuare a violenţelor.

Washingtonul s-a declarat ”sceptic” şi preferă să ”susţină” procesul de la Geneva de negocieri politice indirecte între regimul sirian şi opoziţie, sub egida ONU.

Aceste negocieri se reiau marţi, dar fără mari speranţe.