Ucrainenii au reușit să scufunde corveta rusească purtătoare de rachete din Marea Neagră într-o acțiune atent coordonată în care au folosit 6 drone kamikaze. De asemenea, în mod inexplicabil, deși nava militară rusă era „în alertă de luptă”, sistemele sale antiaeriene, inclusiv tunurile cu tragere rapidă similare „Phalanx”-ului american, nu au funcționat.
„Pentru prima oară în istoria războiului, un grup de drone navale ghidate prin satelit au distrus o navă de luptă care naviga în stare de alertă. Pe 1 februarie 2024, dronele navale ale Grupului 13 din cadrul Direcției de Informații Militare a Ucrainei au distrus nava purtătoare de rachete a Rusiei „Proiect 12411”, din flota rusă a Mării Negre, în apropierea unei baze navale protejate în Crimeea temporar ocupată”, a declarat Anton Gherașcenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a revendicat joi responsabilitatea pentru un atac comis noaptea trecută în Marea Neagră, în care una din unităţile sale pentru operaţiuni speciale (Grupul 13) a scufundat o corvetă purtătoare de rachete din clasa „Tarantul” din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră.
Corveta rusă avea un deplasament de 500 de tone și un echipaj de 40 de marinri și era înarmată cu rachete antinavă supersonice Moskit P-270.
„Un grup de șase drone navale Magura V5 s-au infiltrat în baza Donuzlav a flotei ruse a Mării Negre nedetectate și apoi au atacat consecutiv, una după altă. Corveta se afla aparent într-o patrulare pentru protejarea bazei. E de notat că serviciile de informații ruse nu au detectat apropierea dronelor”, a spus Gherașcenko.
Anton Gherașcenko a spus că echipajul navei a observat „vizual” dronele și că o astfel de corvetă poate atinge viteze de peste 30 de noduri (aproximativ 60 km/h) și ar putea astfel, la viteza maximă, să scape de dronele navale.
„Dar (nava din clasa) Ivanoveț nu a avut timp să câștige viteză”, a precizat Gherașcenko.
Tunul de 76 mm, model Ak-176, aflat la prova navei, nu a fost însă activat și nu a declanșat focul.
De asemenea, nu e clar dacă sistemele antiaeriene AK-630, care au o cadență de tragere ridicată și pot fi acționate și împotriva unor ținte navale (precum dronele ucrainene) au fost activate. În schimb, dronele au fost lovite - fără efect - doar de focurile automate trase de marinarii aflați pe punte.
Prima dronă a lovit nava în spate, în partea dreaptă (tribord) și a avariat elicea. Corveta nu a mai fost apoi capabilă să atingă viteza maximă pentru a scăpa de drone. Apoi, elicea a fost lovită de o a doua dronă care a atacat nava dinspre stânga (babord). După a doua explozie, nava a fost incapabilă să se mai deplaseze.
„După asta, nava a fost terminată cu măiestrie. A treia dronă a lovit corveta în mijloc, chiar sub lansatoarele de rachete Moskit, ceea ce a provocat o uriașă spărtură la babord. Apoi, operatorul dronelor a trimis a patra dronă fix prin respectiva spărtură. Explozia provocată de aceasta a patra dronă a fost fatală pentru navă. Impactul a provocat detonarea a patru rachete Moskit - fiecare cu o greutate de 4 tone. Corveta purtătoare de rachete a fost efectiv spulberată în bucăți, iar echipajul a avut mici șanse de supraviețuire”, a spus Gherașcenko.
Editor : Mihnea Lazăr
