Cuplul prezidențial din Nicaragua rămâne la putere după alegeri: „Contracandidații sunt demoni care și-au vândut sufletul Imperiului”

Data publicării:
Daniel Ortega gesticulează în aer
Cuplul prezidențial din Nicaragua și-a proclamat victoria în controversatele alegeri prezidențiale din noiembrie 2021. Foto: Profimedia Images

Cuplul prezidențial Ortega din Nicaragua rămâne la putere pentru încă cel puțin cinci ani după ce a câștigat alegerile prezidențiale calificate de SUA drept „o imitație de alegeri, nici libere, nici corecte, nici democratice”. Scrutinul a fost denunțat în contextul în care observatorilor independenți și presei internaționale nu le-a fost permis accesul, majoritatea rivalilor care ar fi putut să candideze au fost arestați înainte, iar prezența a fost extrem de redusă. Daniel Ortega se află la al patrulea mandat de președinte, iar soția sa, Rosario Murillo, la al doilea de vicepreședintă.

„Ceea ce preşedintele din Nicaragua şi soţia sa, vicepreşedinta Rosario Murillo, au orchestrat astăzi este o imitaţie de alegeri care nu au fost nici libere, nici corecte şi, cu siguranţă, nici democratice”, a spus președintele Statelor Unite, luni, după anunțarea rezultatelor.

De cealaltă parte, Nicolas Maduro, l-a felicitat pe Ortega chiar înainte ca rezultatele să fie anunțate - „Imperialismul şi aliaţii săi din Europa arată cu degetul către Nicaragua, dar există oameni care iubesc Nicaragua, sunt oameni care apără Nicaragua”, a spus dictatorul venezuelean.

Străzile au fost aproape pustii, duminică, în Managua. De teama unei prezenţe scăzute la vot, Frontul Sandinist de Eliberare Naţională, partidul de guvernământ) a organizat vizite din uşă în uşă în timpul zilei pentru a mobiliza alegătorii.

După ce a introdus în urnă buletinul de vot, Ortega şi-a acuzat oponenţii că sunt „demoni (...) care aleg violenţa, denigrarea, calomnia, campaniile pentru ca Nicaragua să fie din nou pradă ciocnirilor violente şi războiului”. Candidaţii arestaţi „conspirau, nu doreau ca aceste alegeri să aibă loc pentru că şi-au vândut de mult sufletul Imperiului şi trăiesc în genunchi, cerând agresiuni împotriva ţării”, a adăugat Ortega.

Jurnaliştilor din presa internaţională li s-a interzis intrarea în Nicaragua, iar guvernul nu a permis participarea unor observatori independenţi. Autorităţile, însă, au acreditat, sâmbătă, în jur de 200 de ghizi electorali şi jurnalişti atent selecţionaţi, militanţi sandinişti străini, potrivit lui Urnas Abiertas, un observator independent, citat de Agerpres.

Opoziţia decapitată, cu liderii săi în detenţie sau în exil, a organizat o demonstraţie de aproximativ o mie de persoane în San Jose, capitala statului Costa Rica, unde s-au refugiat peste 100.000 de nicaragueni. Singurul lor slogan şi îndemn pentru cei din ţară a fost: „staţi acasă”.

Cei cinci candidaţi înscrişi pentru a se confrunta cu şeful statului în cursa electorală sunt consideraţi de opoziţie ca dispuşi la compromis cu puterea. Potrivit unui sondaj Cid-Gallup, dacă ar fi avut de ales, 65% din cei 4,4 milioane de alegători înscrişi ar fi votat pentru un candidat al opoziţiei, faţă de 19% pentru actualul şef al statului.

Regimul Ortega a început să-și vâneze adversarii cu șase luni înainte de alegeri - au fost arestați 39 de politicieni, oameni de afaceri, fermieri, studenți și jurnaliști. Printre ei s-au numărat și cei șapte posibili contracandidați la prezidențiale, o amenințare electorală reală pentru Ortega și soția sa care ocupă funcțiile de președinte și vicepreședinte. Favorita opoziţiei în sondaje, Cristiana Chamorro, fiica fostei preşedinte Violeta Chamorro (1990-1997), a fost prima candidată arestată, în 2 iunie, fiind plasată în arest la domiciliu.

Oponenţii politici ai regimului sunt acuzaţi de subminarea suveranităţii naţionale, susţinerea sancţiunilor internaţionale împotriva Nicaragua, trădarea patriei sau spălare de bani, în temeiul unei legi adoptate de parlament la sfârşitul anului 2020.

Frica domină în această ţară din America Centrală cu o populaţie de 6,5 milioane de persoane, cea mai săracă din regiune şi afectată după tulburările din 2018 de inflaţie, şomaj şi pandemie, a cărei amploare este negată de autorităţi. După protestele din primăvara anului 2018, peste 100.000 de nicaragueni au plecat din țară.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri