Sari la conținut

Ambasador: Iranul este în prima linie a luptei împotriva terorismului în regiune

"Pentru că există rivalităţi geopolitice, alte state acuză Iran că susţine terorismul, fără să se ia în calcul rolul altor ţări în sprijinirea acestor activităţi teroriste în regiune." Kayhan Barzegar este directorul Institutului de Studii pentru Orientul Mijlociu din Teheran şi un reputat expert în politică internaţională. A făcut această declaraţie în interviul acordat pentru emisiunea „Paşaport diplomatic”.

5 iunie a fost ziua în care s-a produs o ruptură diplomatică de amploare, între ţările din Golful Persic. Qatar a fost izolat de restul statelor arabe din zonă, mai puţin de către Kuwait şi Oman, pentru sprijinul pe care îl acordă diferitelor organizaţii teroriste. Mişcarea era previzibilă pentru cei din zonă, qatarezii au fost avertizaţi de multe ori de vecinii din Golf că politica pe care o duc este împotriva intereselor lor. Dar vremurile grele pentru unii înseamnă oportunităţi pentru alţii. În sprijinul Qatar au sărit imediat Turcia şi Iran, doi prieteni mai vechi, ultimul dintre ei deloc agreat de Arabia Saudită, ţara care a impus blocada asupra micului regat qatarez.

Cristina Cileacu: Situaţia din Orientul Mijlociu este aproape permanent în fierbere, iar de curând avem un nou conflict, unul diplomatic, între ţările arabe din Golf. Iar Iranul a fost menţionat în acest conflict ca un stat care sprijină terorismul. De ce credeţi că apare în discuţii această acuzaţie?

Kayhan Barzegar: Cred că are legătură cu chestiunea în sens mai larg a terorismului, şi care este numită astăzi ISIS. Nu este vorba de Iran, ci de orice ţară care cumva are legătură cu această chestiune. Şi cred că se datorează faptului că lupta împotriva terorismului nu se duce împotriva terorismului în sine, ci este vorba şi de modul în care statele duc această luptă. Acest nou fenomen,terorismul Daesh cumva conectează diferite ţări, nu se limitează la graniţe naţionale ci se intră adânc în interesele altor state. Aspectele geopolitice ale acestui fenomen includ diferite state care tratează pe cont propriu strategia lor anti-ISIS sau antiterorism. Iran, aşa cum vedem, este în mod firesc împotriva grupărilor teroriste Takfiri cum este ISIS, aşa cum a fost cazul talibanilor, al ISIS, sau al altor grupări afiliate Al-Qaeda, de exemplu. Iar motivul este că aceste grupări Takfiri sunt îndreptate împotriva statului naţional Iran. Scopul lor principal este ca statul naţional Iran să se prăbuşească. De aceea poartă această luptă cu Iran, care este o sursă de stabilitate în regiune. Ei doresc şi vor foarte tare să vadă acest lucru. Aceste incidente teroriste din ultimele luni din Teheran arată cât de mult îşi doresc ca acest lucru să se întâmple. Să arate că acest stat naţional Iran este incapabil să-şi asigure stabilitatea în regiune. Deci cred că problema ISIS este una complicată, iar diferitele state au metodele lor de a combate ISIS şi cred că Iran nu este o excepţie în acest sens. Dar pentru că există aceste rivalităţi geopolitice, alte state acuză Iran fără să ia în considerare rolul altor state de a sprijini aceste activităţi teroriste în regiune.

Cristina Cileacu: Ne vom întoarce la recentele atacuri de la Teheran, dar înainte de asta aş dori să-mi spuneţi opinia dvs despre recentul conflict diplomatic din Golf. Ce credeţi că vor aceste state unele de la altele?

Kayhan Barzegar: Acest conflict arată cât de multe contradicţii poate genera aplicarea politicii externe a fiecăruia, între statele din Golful Persic. Motivul este că fiecare naţiune din regiune are propriile sale interese. Unele mai mari, altele mai mici, cele mici nu pot concura cu cele mari, cele mari au ambiţiile lor de politică externă. De exemplu, Arabia Saudită are un plan ambiţios de modernizare, în acelaşi timp urmăreşte o politică externă hotărâtă, care este diferită de politica internă. De aceea, anumite state mai mici, ca de exemplu Qatar, Kuweit sau Oman nu doresc să urmeze această politică externă pentru că nu corespunde capacităţilor sau potenţialului ţării lor. Aşa apare conflictul de interese, dar acest lucru nu este surprinzător. Poate că aceste ţări vroiau să arate că în contextul GCC există un fel de alianţă nu doar pe plan economic, dar şi în cel militar şi politic. Adevărul nu este acesta şi va trebuie să ne aşteptăm la noi probleme de genul acesta pentru că fiecare ţară are aşteptările sale în privinţa evoluţiilor din regiune şi vrea să-şi urmeze propria lor politică externă. Ei nu pot să urmeze altă politică externă, pentru că nu se potriveşte. Pot să vă dau exemple, ca Emiratele Arabe şi Arabia Saudită care sunt apropiate ca mentalitate, dar au interese diferite de exemplu în criza din Yemen. Sau au viziuni diferite privind criza din Siria. Qatar este la fel o ţară care are interesele ei într-un context diferit. Deci eu cred că problema este că ei au vrut să îşi unească interesele în mod artificial, şi să arate că există un fel de alianţă arabă între aceste ţări. Ceea ce nu este cazul în regiune, pentru că fiecare ţară are interesele sale în funcţie de caracteristicile sale istorice, de interesele dinamice şi de revendicările popoarelor lor. Cred că problemele vin din faptul că ignorăm această realitate că fiecare naţiune are interesele sale în regiune.

Odată cu ruptura diplomatică a venit şi o listă de 13 cereri pe care Qatar trebuie să le rezolve dacă vrea reluarea relaţiilor cu vecinii săi. Într-o primă fază, mica monarhie le-a respins ca pe o insultă adusă suveranităţii ei. Între timp, lista s-a redus la doar 6 obligaţii de îndeplinit, pe care saudiţii le consideră mai uşor de acceptat din partea qatarezilor. Negocierile sunt încă deschise şi mai mulţi lideri din lume şi din regiune încearcă rezolvarea situaţiei.

Cristina Cileacu: Dacă facem un scenariu, ce se va întâmpla dacă Qatar va respinge lista de revendicări a altor state arabe?

Kayhan Barzegar: Cred că pentru Qatar nu este o alternativă să meargă în direcţia aceasta. Revendicările care au fost formulate sunt dincolo de posibilităţile Qatar ca stat independent. Deci cred că deşi Qatar va încerca să se adapteze noii situaţii, va încerca totodată să îşi păstreze independenţa. Şi există alte state în regiune care cumva sprijină acest efort al Qatarului de a menţine echilibrul de putere în regiune. De aceea, eu cred că Qatar se va menţine pe această linie, va încerca să se adapteze situaţiei, dar în acelaşi timp acele state care încearcă să izoleze Qatar vor încerca la rândul lor să-şi adapteze politicile noii situaţii. Legitimitatea acestei politici, de a crea o blocadă împotriva Qatar nu este acceptată de comunitatea mondială. UE este împotrivă, şi a declarat-o, Turcia şi Iran, două puteri regionale, sunt împotrivă, Rusia, China şi alţii, pentru că nu există legitimitate în spatele acestei acţiuni împotriva unui alt stat din regiune.

lran nu s-a confruntat, până de curând, cu atacuri teroriste făcute de ISIS pe teritoriul său. Puterea de la Teheran este unul dintre cei mai mari duşmani ai organizaţiei teroriste. Ideologia ISIS este salafist-sunită, o ramură islamică extremă, apropiată de wahabism. Iranienii sunt persani şiiţi, adică oameni care, din punctul de vedere al wahabiţilor au trădat islamul. Salafiştii merg chiar mai departe şi consideră că singurul lucru pe care şiiţii îl merită este moartea.

Cristina Cileacu: Să ne întoarcem la atacul terorist care a avut loc recent la Teheran. De ce credeţi că ISIS nu a atacat Teheran până acum? Totuşi, sunt duşmani declaraţi ai ţării dvs.

Kayhan Barzegar: Au încercat în repetate rânduri. Iran a reuşit cu succes să-i ţină în afara graniţelor. Dar am spus întotdeauna că Iran este o ţară mare şi nu poate evita acţiunile teroriste. Forţele de securitate fac tot ce pot dar câteodată nu poţi controla elementele, ele se pot infiltra ca să-şi atingă scopul. De aceea, trebuie să punem lucrurile într-un context mai larg, că Iran, ca şi alte ţări, este vulnerabil la acţiuni teroriste. Dar ceea ce face Iran este să fie atent ca acestea să nu continue. Dacă privim în context mai larg, vedem că Iran e o ţară stabilă în sensul că poate limita aceste acţiuni teroriste. Sunt sigur că dacă ar încerca să acţioneze din nou, Iran este acum mai vigilent, încearcă să controleze şi mai strict, să nu lase asemenea lucruri să se întâmple.

Cristina Cileacu: Dar există şi organizaţii extremiste salafiste pe teritoriul Iranului. Sunt acestea cumva sub control?

Kayhan Barzegar: Poate exista un anumit potenţial, fără dubiu, aşa cum este şi firesc. Dar în acelaşi timp privind contextul mai larg din Iran aceste elemente extremiste sunt greu de recrutat de elemente teroriste din exteriorul ţării. Forţa statului naţional Iran respinge acest gen de activităţi în cel mai puternic mod cu putinţă. De aceea, Iran este mai puţin vulnerabil la activităţi teroriste pentru că aceste elemente nu pot fi recrutate prin metode ideologice de noi forţe din interiorul ţării.

Finanţarea terorismului rămâne una dintre marile necunoscute ale lumii în care trăim. Chiar dacă sunt dovezi în acest sens despre diferite state din lume, atunci când se îndreaptă câte un deget acuzator spre o anumită ţară, răspunsul este aproape de fiecare dată: "ba tu!". Iran este considerat, în principal de Arabia Saudită, Israel şi SUA, un susţinător al terorismului. La rândul său, acesta întoarce vina spre cei care îl nominalizează ca suporter al fenomenului. Cert este că regimurile cărora li se impută această culpă sunt încă la locul lor peste tot în lume.

Cristina Cileacu: De ce credeţi că în lume există această imagine că Iran este finanţatorul terorismului? În acelaşi timp, iranienii spun că Arabia Saudită este statul care sprijină şi finanţează terorismul.

Kayhan Barzegar: În primul rând, cred că este greşit să punem lucrurile în acest context şi nu cred că lumea gândeşte astfel. Da, ţări europene încheie parteneriate cu Iran pentru că, cred că Iran este cheia în lupta contra terorismului în mod real, pentru că Iran este un stat naţional care poate aduce stabilitate în regiune într-un mod natural. Dar există ţări care ar dori să lege Iran de acest context mai larg al activităţilor teroriste. În cazul Iran, avem această convingere că trebuie să prevenim terorismul în ţările vecine nouă, în sensul să nu-i lăsăm să treacă graniţa iar această strategie este un succes în strategia antiteroristă. Şi cred că multe alte ţări urmează această cale, de exemplu Turcia întreprinde acţiuni preventive în Siria, sau America lansează rachete pentru a preveni acest lucru sau Arabia Saudită trece în Yemen să prevină pericolele, cum spun ei. Deci, fiecare ţară are această strategie de prevenire a acţiunilor teroriste ceea ce credem că este cheia anihilării ameninţărilor. Iran nu este o excepţie, dar în mod greşit, Iranul este, din multe alte motive politice, conectat la acest context. Trebuie să fim atenţi să nu îi lăsăm pe alţii să lege Iranul de această imagine, această chestiune a terorismului, care nu este adevărată, cred eu.

Cristina Cileacu: Am început interviul vorbind despre conflictul diplomatic din Golf şi aş vrea să îl termin la fel. Acesta este un alt subiect care a apropiat Iran de Turcia şi Rusia. Ce interese are fiecare ţară în regiune?

Kayhan Barzegar: În primul rând, acestea sunt state cu un trecut important şi ancorate geografic în regiune. Au interese culturale, lingvistice, economice, şi vor să-şi promoveze intenţiile în aşa fel încât să îşi menţină interesele de stat. Au reuşit să coopereze în cadrul negocierilor de pace de la Astana pentru că au realizat că, chestiunea terorismului în regiune periclitează securitatea lor naţională. Şi acest lucru este valabil şi pentru Turcia. Turcia se alătură la rândul ei coaliţiei Iran-Rusia în lupta împotriva ISIS şi altor entităţi afiliate Al-Qaeda în Siria.De aceea, cred că în loc să insistăm asupra coaliţiilor pe criterii geografice, aşa cum aţi descris Iran, Rusia, Turcia, ar trebuie să o facem pe idei, cum ar fi combaterea terorismului, neintervenţia în alte state, evitarea sancţiunilor, ecologie. Cred că de asta ar avea nevoie Orientul Mijlociu.

Iran are de foarte multă vreme imaginea unui stat care susţine terorismul. Oficialii de la Teheran aduc mereu argumente că eticheta le este aplicată pe nedrept. Ambasadorul iranian la Bucureşti a răspuns pentru Paşaport diplomatic, la aceeaşi întrebare.

Cristina Cileacu: Ambasada Iranului la Bucureşti organizează pentru a treia oară o conferinţă despre terorism. Cum puteţi explica faptul că multe state din lume consideră că ţara Dvs sprijină terorismul?

Hamid Moayyer: Este destul de clar că lupta împotriva terorismului este o sarcină foarte importantă pentru fiecare ţară, pentru toată lumea, pentru că acest fenomen creşte cu fiecare zi şi pune în pericol vieţi omeneşti în toată lumea. nu doar în anumite zone. Nimeni nu se simte în siguranţă în America, în Europa, în Asia, în alte părţi ale lumii. Deci este responsabilitatea tuturor să lupte împotriva terorismului şi ar trebui să ţinem cont de realităţile din lume. De exemplu principalul loc al activităţilor teroriste astăzi este Orientul Mijlociu, respectiv Irak şi Siria. Şi ar trebui să vedem cine luptă cu adevărat împotriva terorismului în această zonă şi cine sprijină terorismul. Iran şi arătat deschiderea şi angajamentul ferm pentru lupta împotriva terorismului în această zonă. În trecut, Iranul sprijinea guvernul din Irak ca să contracareze ISIS, intenţia lor de a forma un guvern al terorismului în Bagdad. De asemenea, am sprijinit întotdeauna guvernul sirian să contracareze terorismul, fie că vorbim de ISIS, de Al-Nusra sau alte grupări. Aceste lucruri sunt binecunoscute, toate lumea le ştie. Dacă anumite ţări vor să ignore realitatea, e treaba lor. Dar realitatea este că Iranul este în prima linie a luptei împotriva terorismului în regiune şi din fericire, continuă. Am văzut victorii foarte importante în regiune. Mosul a fost eliberat şi felicităm poporul şi guvernul irakian pentru această victorie importantă. În Siria, după o victorie importantă la Alep acum se concentrează pe Raqqa şi Deir ez-Zor ca să elibereze aceste locaţii importante din Siria. Şi se pare că încetul cu încetul vremea ISIS s-a terminat, existenţa lor în regiune a luat sfârşit. Şi sperăm că alte ţări, care sprijină terorismul în Orientul Mijlociu îşi vor schimba cu adevărat poziţia.