Sari la conținut

BUSINESS CLUB. Grecia și teoria jocului

E un moment bun să ne aducem aminte de o copertă a The Economist de acum cinci ani, care făcea trimitere la filmul Apocalypse Now.

Premierul Alexis Tsipras a venit marți cu o cerere pentru un nou program de bailout. De la un refuz total s-a ajuns la căutarea unei noi înţelegeri. Semnele din partea creditorilor nu sunt însă cele mai bune. Au amânat o astfel de discuție până după referendum. Cu alte cuvinte, mingea e în curtea Atenei.   

Cererea Greciei a fost îmbrăcată destul de frumos. Atena cere un pachet de asistenţă pe doi ani prin Fondul European de Salvare, care nu exista atunci când ţara a beneficiat de precedentele ajutoare. Grecia mai cere că FMI să nu mai facă parte dintre creditori şi atâta vreme cât se discută despre un nou pachet rămâne deschisă opţiunea de a negocia o nouă tăiere din datorii.

Chiar şi în cadrul unui al treilea pachet, măsurile de austeritate cerute cel mai probabil nu se vor schimba.

Practic, ar fi vorba doar de modul în care sunt împachetate propunerile. Experţii susţin că un al treilea pachet ar fi trebuit să fie punctul central al negocierilor încă din ianuarie, de când guvernul Syriza a ajuns la putere. Nu s-ar fi ajuns la un moment extrem de critic, în care spiritele sunt foarte agitate şi de o parte, şi de alta.

Ministrul grec de finanțe, Yannis Varoufakis, în Parlament © FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES

Însă la mijloc s-ar putea să fie, de fapt, planul grecesc de a merge până în situaţiile extreme pentru a forţa termeni mai buni. Dacă e aşa, atunci este strategia pusă la punct de Yannis Varoufakis, ministrul de finanțe, expert în teoria jocului.

Teoria jocului studiază comportamentul şi decizia în situaţii complexe pentru a maximiza câştigul şi a minimiza pierderile. De-a lungul negocierilor, Grecia a avut momente de apropiere şi apoi de depărtare bruscă de creditori. Toate pot face parte dintr-o strategie, chiar dacă uneori, aşa cum arată şi teoria jocului, sunt situaţii şi posibilităţi în care ambii jucători suferă peirderi mari.

În acest moment, Grecia este asemenea unui om care şi-a pus pistolul la tâmplă şi ameninţă că se împuşcă, dacă nu primeşte o recompensă.

Schimbarea de atitudine de marți ar putea fi şi o adaptare la situaţia actuală. Sondajele de opinie arată că majoritatea grecilor sunt în favoarea rămânerii în euro şi acceptă condiţiile impuse. Mass-media din ţară, mediul de afaceri sunt în favoarea unui acord. Guvernul poate să îşi joace existența, căci un vot în favoarea acordului ar însemna un vot de blam pentru guvern.

În plus, chiar dacă au existat căi de comunicare şi încercări de a relua negocierile, perspectivele creditorilor nu s-au schimbat în esenţă.