Sari la conținut

Deschidere sau naționalism? Alegerile din Iran au miză pentru întreaga lume

În Iran au loc vineri alegeri prezidenţiale. Peste 1.600 de oameni s-au înscris în cursă, dar numai șase candidaturi au fost validate. Principalul favorit este actualul deţinător al funcţiei, Hassan al Rouhani, care a reuşit să scoată ţara din izolarea internaţională. În Iran, preşedintele îndeplineşte de fapt atribuţiile unui prim-ministru.

Iran Votes for New Parliament and Assembly of Experts

FOTO: Gulliver/GettyImages

Iranienii au început să voteze vineri în alegerile prezidențiale, de fapt, un duel între președintele moderat aflat la final de mandat Hassan Rouhani, care dorește să-și continue politica de deschidere spre lume, și conservatorul Ebrahim Raissi, care dorește să favorizeze economia națională, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

La Teheran, ca și în provincie, afluența alegătorilor părea masivă încă de la deschiderea birourilor de vot, în fața cărora se formaseră cozi, conform imaginilor transmise de televiziunea națională Irib.

Pentru acest scrutin, la care sunt chemați să participe 56,4 milioane de alegători, alegerea între cei doi candidați se face între continuarea deschiderii spre lume dorită de Rouhani și accentul pe naționalism, susținut de Raissi.

Unul dintre primii care au votat a fost liderul spiritual suprem, Ali Khamenei, care și-a invitat compatrioții să voteze „masiv, cât mai devreme posibil". Când desfășori o acțiune pozitivă, trebuie să o faci cât mai devreme posibil, a spus el unui jurnalist înainte de a vota la domiciliul său din Teheran, potrivit cutumei. „Destinul țării este în mâinile iranienilor, care îl aleg pe șeful executivului”, a adăugat el. 

Aceste alegeri prezidențiale constituie de fapt o confruntare între Hassan Rohan, 68 de ani, și Ebrahim Raissi, un cleric conservator de 56 de ani, apropiat de liderul spiritual suprem Ali Khamenei, care vrea să favorizeze economia națională.

Alegerile au loc la două zile după decizia SUA de a prelungi relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, conform acordului nuclear din 2015 între Teheran și cele șase mari puteri, între care Statele Unite ale Americii. Washingtonul a anunțat în același timp alte sancțiuni împotriva programului balistic al Teheranului. 

Președintele Rouhani, ales în 2013, și-a consacrat cea mai mare parte a primului său mandat de patru ani negocierii acestui acord, ceea ce a permis începerea deschiderii economice și politice a țării sale.

Neîncrederea între Teheran și Washington, care și-au întrerupt relațiile diplomatice la puțin timp după revoluția islamică în 1979, rămâne însă: menținerea acordului nuclear este însoțită de noi sancțiuni americane legate de programul rachetelor balistice ale Iranului.

Această neîncredere s-a accentuat chiar după venirea la putere a președintelui american Donald Trump, care și-a multiplicat declarațiile antiiraniene și a sporit sancțiunile nelegate de programul nuclear după luna ianuarie.

Din întâmplare sau nu, Donald Trump va asista în weekend la un summit al conducătorilor musulmani din lumea întreagă în Arabia Saudită, marele rival regional al Iranului.

În pofida ostilității americane, ambiția lui Rouhani este de a continua deschiderea spre lume pentru a atrage investiții, în timp ce Raissi vrea să apere clasele cele mai defavorizate, privilegiind „economia rezistenței”, axată pe producția națională.

În afară de încheierea acordului nuclear, președintele Rohani se poate mândri cu faptul că a făcut să scadă inflația, de la 40% în 2013, la 9,5% în prezent.

Fără a contesta acordul nuclear – dorit și de ghidul spiritual suprem - Ebrahim Raissi a denunțat lipsa rezultatelor acestui compromis, care a atras prea puține investiții în raport cu ceea ce se scontase și nu a adus mai multe avantaje claselor defavorizate, al căror avocat se face el.

„În loc de a utiliza capacitatea tineretului nostru, ei (Rouhani și guvernul său) ne plasează economia în mâinile străinilor”, a acuzat Raissi în ultima sa întâlnire electorală, miercuri, la Machhad, în nord-estul țării.

El a scos în evidență cifrele negative ale șomajului — 12,5% din populație, 27% dintre tineri — și a acuzat executivul că nu a acționat decât în favoarea „oligarhiei”, termen prin care desemnează „4% dintre cei mai bogați”.

Marea necunoscută a scrutinului este rata de participare și numeroși conducători au chemat populația să se prezinte la vot. Aceasta ar trebui să depășească 72%, potrivit Ministerului de Interne.

„Responsabilii americani, europeni și cei ai regimului sionist (Israel) ne supraveghează alegerile pentru a vedea care va fi rata de participare", a afirmat miercuri Ali Khamenei.

Scrutinul este cuplat cu alegeri municipale: miza în marile orașe Teheran, Machhad (nord-est) și Ispahan (centru) este o schimbare a majorității conservatoare care le conduce.