Sari la conținut

Dosar Rusia | Răspunsul Moscovei la noua strategie a NATO

FOTO: kremlin.ru

Cea mai recentă mutare îi aparţine lui Vladimir Putin. El anunţă că, în perioada următoare, tot efortul se mută pe mare. Practic, peste tot, dar mai ales la Marea Neagră. Adică la o aruncătură de băţ de noi. Liderul de la Kremlin tocmai a desemnat marina drept vârful de lance şi prioritatea noii strategii militare a Rusiei, prima revizuire completă a politicii de apărare din ultimii 14 ani.

Dintr-o bază navală de la Marea Baltică, Vladimir Putin a îmbărbătat ofiţerii şi mateloţii ruşi, zilele trecute:

„Tovarăşi ofiţeri, subofiţeri şi marinari, dragi veterani, vă felicit de Ziua Marinei. Vă felicit pe fiecare în parte pentru că apăraţi graniţele maritime ale ţării, staţi de veghe în misiuni departe de casă, în misiuni de luptă pe nave sau în baze sau lucraţi în industria constructoare de nave. Ziua Marinei este una dintre cele mai îndrăgite şi populare sărbători din Rusia. Avem cu toţii un mare respect şi motive întemeiate să fie mândri de marina ţării. Marina a fost fondată de Petru cel Mare şi şi-a câştigat gloria şi victoriile încă de la începuturi, inclusiv aici, în Marea Baltică”.

După ce a îmbărbătat marinarii, Vladimir Putin a transmis lumii întregi ce planuri are cu marina militară rusă. Cum vrea să răspundă noii strategii NATO, pe care o consideră provocatoare:

„În ultimii ani, am realizat foarte multe lucruri. Au intrat în dotare noi vase de luptă şi vase logistice, au părăsit docurile noi submarine ale forţelor strategice. Modernizăm avioanele marinei, forţele de coastă şi cele mai importante baze navale. Marina Rusiei garantează cu sucees capacitatea de apărare a ţării şi ne protejează interesele. Inclusiv Flota de la Marea Baltică, care este implicată în misiuni nu numai aici în Marea Baltică, ci poartă cu onoare steagul naţional şi în alte oceane ale lumii”.

După ce a vorbit mulţimii, Putin s-a urcat pe o fregată cu planurile în mână. Le-a mai discutat şi pentru presă cu cu vicepremierul Dimitri Rogozin, cu ministrul apărării şi comandanții marinei şi trupelor de vest. Au făcut fotografii cât mai convingătoare, pe care apoi le-au dat publicităţii pe pagina Preşedinţiei ruse. Cu tot cu explicaţii.

Noua doctrină militară a Rusiei: focus pe forțe navale

„Am revizuit doctrina marinei Federaţiei Ruse. Este un document foarte complex, care şi-a propus să ofere ţării o strategie navală integrată, consistentă şi eficientă, care să protejeze interesele Rusiei” ( sursa: kremlin.ru)

Doctrina acoperă patru domenii: activitatea navală, transporturile maritime, cercetarea şi dezvoltarea resurselor minerale. Iar planurile se referă la şase zone strategice: Oceanul Atlantic, Oceanul Artic, Oceanul Pacific, Marea Caspică, Oceanul Indian şi Antartica.

„Focalizarea se va face pe două zone: Oceanul Artic şi Oceanul Atlantic. Punem accentul pe Oceanul Atlantic deoarece NATO a fost foarte activ acolo în ultima vreme şi s-a apropiat de graniţele noastre. Iar Rusia trebuie, desigur, să răspundă acestor strategii. Al doilea motiv este acela că Sevastopolul şi Crimeea au revenit în graniţele patriei şi avem nevoie de măsuri pentru integrarea lor rapidă în economia naţională. Desigur, dorim şi revigorarea prezenţei navale a Rusiei în Marea Mediterană”.

O altă direcţie a noii strategii este întărirea relațiilor cu India şi China.

Sunt, așadar, şase mari regiuni în care Moscova vrea să îşi întărească poziţiile şi influenţa: Oceanul Atlantic, Oceanul Artic, Oceanul Pacific, Marea Caspică, Oceanul Indian şi Antartica. Interes major este pentru Oceanul Artic, unde Rusia va trimite spărgătoare de gheaţă şi va exploata mai bine vasta diversitate de resurse minerale. De ce e zona arctică atat de importantă pentru ruşi? Simplu: de acolo, Rusia poate ieşi foarte uşor în Pacific.

O altă prioritate este întărirea prezenţei în Marea Neagră şi ieşirea spre Mediterană, unde Rusia are deja 10 nave. Cum va face acest lucru? Prin dezvoltarea infrastructurii din Crimeea, în special din portul Sevastopol. Toate acestea reflectă „schimbările geopolitice şi ambiţia Rusiei de a fi o mare putere navală”, declara şi vicepremierul Dmitri Rogozin.

Strategia NATO

Despre ce vorbeşte Moscova când acuză ofensivă inadmisibilă a NATO? Despre nouă strategie a Alianţei, decisă după ce Rusia a anexat Crimeea. A fost o mutare pentru care aliaţii nu erau pregătiţi. A fost momentul care i-a obligat să admită că există riscuri la adresa NATO. Că există, din nou, un pericol la graniţele Alianţei, iar acesta se numeşte Rusia.

De la summitul din toamna trecută, NATO a decis consolidarea flacului estic, adică a vecinătăţii cu Rusia. Asta înseamnă exerciţii militare aproape neîntrerupte, comandamente NATO în aceste ţări şi amplasare de armament greu. Toate acestea se întâmplă mai ales în ţările baltice, în Polonia, dar şi în România. Şi mai ales la Marea Neagră.

Așadar, Rusia vrea să-şi întărească prezenţa în Marea Neagră ca o contrabalansare la exerciţiile militare NATO care au loc periodic, dar şi la prezenţa navală americană.

Conform legislaţiei internaţionale şi Tratatului de la Montreux, navele au dreptul să patruleze 21 de zile în apele teritoriale internaţionale. De acest drept s-au folosit şi Statele Unite, care trimit regulat nave militare în Marea Neagră. De pildă, în ultimele luni, au fost în misiuni de patrulare cel puţin cinci distrugătoare, două crucişătoare, o fregată şi o navă de comandă. Pe 22 iulie, distrugătorul USS Donald Cook a plecat din Spania tot spre Marea Neagră. Va intra în apele teritoriale ale Românie în cea de-a treia astfel de misiune a sa din ultimul an.

Războiul declarațiilor

Și Rusia, şi NATO îşi revizuiesc doctrinele militare şi îşi fac noi planuri de apărare. Ambele spun că sunt nevoite să se pregătească pentru ce e mai rău. Şi fiecare putere o acuză pe cealaltă că a pornit totul.

VLADIMIR PUTIN, interviu pentru RTS:

„Această relansare a cursei înarmării este efectul direct al ieşirii unilaterale a Statelor Unite din Tratatul de neproliferare a rachetelor balistice. Acest tratat era piatra de temelie a sistemului internaţional de apărare. Când Statele Unite s-au retras şi au introdus propriul sistem de apărare antirachetă, integrat în sistemul lor global de apărare strategică, am anunţat imediat că vom fi obligaţi să luăm şi noi măsuri pentru a menţine echilibrul strategic de forţe. Şi vreau să menţionez un alt aspect important. Facem acest lucru nu doar pentru a garanta securitatea Federaţiei Ruse, ci şi în beneficiul restului lumii, căci stabilitatea strategică este garantată de acest echilibru de forţe.

- De aceea vreau să vă întreb, credeţi oare că este posibil ca un nou război să izbucnească în Europa zilelor noastre?

- Eu sper că nu. Dar poate ar trebui ca Europa să-şi consolideze suveranitatea şi independenţa şi să-şi apere interesele naţionale şi pe cele ale cetăţenilor. Dar vreau să revin asupra întrebării precedente. Echilibrul strategic este cel care a garantat pacea în lume şi a împiedicat izbucnirea unor mari conflicte armate în Europa şi peste tot în lume.

(...)

Americanii fac politică în concordanţă cu interesele lor. Dar trebuie să ajungem la un echilibru de interese. Statele Unite sunt o mare putere, nu există niciun dubiu. Poporul american a clădit această naţiune în decurs de câteva sute de ani, iar rezultatul este impresionant. Dar acest lucru nu dă dreptul autorităţilor americane să meargă oriunde în lume, să captureze pe oricine doresc şi să-i arunce în închisoare.

JOSEPH DUNFORD, nominalizat de Barack Obama pentru funcţia de şef al Statului Major General (9 iulie 2015):

„După părerea mea, domnule senator, Rusia este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite. Rusia este o putere nucleară, care a încălcat suveranitatea aliaţilor noştri şi a făcut lucruri contrare intereselor noastre. Aşadar, dacă vreţi să vorbim despre o naţiune care prezintă o ameninţare existenţială la adresa Statelor Unite, trebuie să mă refer la Rusia. Dacă vă uitaţi la comportamentul lor, este alarmant de-a dreptul”.    

Concluzii. Dan Dungaciu: Rusia trebuie să fie convingătoare și pentru publicul intern

„Strategia aceasta trebuie să fie convingătoare pentru două părți: în primul rând pentru spațiul extern, Federația Rusă este obligată să dea un răspuns la ceea ce NATO face în interiorul Alianței și în întărirea flancului estic, și-n al doilea rând, trebuie să fie convingătoare pentru publicul intern. Federația Rusă are ca resursă militară, strategică, dacă vreți, susținerea populară”, a explicat la Digi24 directorul Institutului pentru Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu.

„Atât timp cât această susținere populară există, cu siguranță că Federația Rusă își va putea croi aceste planuri, care, chiar dacă la nivel extern dau rateuri, cel puțin pe termen scurt - avioanele aviației ruse au căzut în ultima perioadă aproape într-o proporție înspăimântătoare, dar publicul din Federația Rusă știe foarte puține despre aceste lucruri și le discută într-o măsură și mai redusă. Deci, din punctul acesta de vedere, Federația Rusă încearcă să-și convingă publicul intern că Federația Rusă este încă o mare putere și reacționează ca atare de fiecare dată când NATO face pași concreți către spațiul ei strategic, așa-numita străinătate apropiată. Și pe de altă parte, vrea să transmită prin orice mijloace – militare în general – semnale către spațiul euroatlantic că este o mare putere, trebuie să fie luată în seamă, trebuie adusă la marea negociere care se va întâmpla la un moment dat. Marea negociere pe care Federația Rusă o gândește este nu la nivelul Federația Rusă-spațiul european, ci Federația Rusă-Statele Unite-NATO. Nu e vorba de acțiuni militare concrete, ci de presiuni pe care le face asupra spațiului extern pentru a fi luată în seamă”,  a punctat expertul.

Federația Rusă, în realitate, nici măcar nu se poate apropia de capacitățile militare pe care le au americanii sau pe care le care NATO în acest moment. Rusia știe această chestiune.

Pentru a putea să-și realizeze obiectivele pe termen scurt, Rusia are nevoie de tehnologii pe care de cele mai multe ori nu le are. Federația Rusă vrea să se întindă mai mult decât îi este plapuma. Pentru că tehnologiile de foraj, de pildă, la mare adâncime, nu-i aparțin Federației Ruse în acest moment. (...)

Aceste tehnologii pe care nu le are încearcă să le compenseze printr-un tip de retorică războinică, ce nu poate să fie convingătoare nici pentru NATO, nici pentru SUA. Este un dans pe care trebuie să-l facă, cel puțin pentru a menține în acest moment aparențele că este o mare putere mondială”, a explicat Dan Dungaciu.

Urmăriți în materialul video de mai sus comentariul integral al lui Dan Dungaciu făcut în emisiunea „Jurnalul de Seară”.

Citiți și:

Dan Dungaciu: E suspect că Moscova n-a pus în discuție delimitarea platoului continental cu România
Dosarul transnistrean poate să devină exploziv. Va îndrăzni Ucraina să doboare un avion al Moscovei?