Sari la conținut

K.Iohannis: România va aloca 300.000 de euro pentru programul alimentar privind refugiații

 

 Foto: Administrația Prezidențială

Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migrației trebuie să mergem la cauzele acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria, și trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul și pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil, UE singură cu certitudine nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru”, a spus șeful statului după reuniunea Consiliului European Extraordinar.

El a subliniat că trebuie acordată atenție zonelor sigure din jurul zonei de criză, dând exemplul țărilor precum Iordania, Liban, Turcia. 

Orice sprijin dat acestor țări dă un rezultat mult mai consistent și mai rapid, decât un sprijin acordat refugiaților care au ajuns deja până în Europa. În acest context a fost reluată rugămintea din partea Înaltului reprezentant și președinției Consiliului de a veni cu un ajutor substanțial pentru programul alimentar mondial care se ocupă de refugiații care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict. România a decis să aloce 300.000 de euro pentru următorii trei ani. Această sumă reprezintă un multiplu al sumei care a fost alocată până acum de România pentru acest scop”, a afirmat președintele Iohannis. 

Șeful statului a subliniat că frontiera externă a UE trebuie întărită, arătând că va fi nevoie și de acțiuni coordonate ale UE nu numai ale statelor membre. 

Este nevoie să combatem acele rețele care se ocupă cu refugiații ce vor să treacă dintr-o țară în alta”, a adăugat Iohannis. 

UE schimbă abordarea în cazul imigranților

În ceea ce privește centrele în care pot sta refugiații, Klaus Iohannis a propus ca acestea să devină centre europene motivând că problema imigranților nu este una națională, ci una europeană. Iohannis a arătat că această propunere a fost foarte bine primită de mai mulți participanți la această reuniune.

Părerea Consiliului European a fost că ajutorarea posibililor azilanţi, cât timp aceştia încă se află în Orientul Mijlociu, va da rezultate mai bune decât ajutorarea lor când au ajuns deja în Europa. Dar pentru cei care ajung la porţile Uniunii Europene, vor fi create centre speciale de primire şi înregistrare, numite „hotspots”.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: Hotspot-urile vor fi create în luna noiembrie. Protejarea graniţelor noastre externe este responsabilitatea tuturor. Nu ar fi cinstit să punem totul pe umerii Italiei şi Greciei.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: Oamenii care vin la noi vor fi trataţi potrivit principiilor noastre, în concordanţă cu principiu respectului pentru demnitatea umană, chiar şi cei care nu îndeplinesc precondiţiile pentru azil. S-ar putea să fim nevoiţi să demarăm un proces pentru returnarea acestora.

De asemenea, preşedintele Consiliului European crede că cel mai mare val de refugiaţi nu a venit încă. De aceea, Uniunea Europeană a decis să-şi schimbe modul de acţionare de până acum, atât ca să ajute oamenii care au nevoie de protecţie, cât şi ca să protejeze sistemul comunitar.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: Măsurile pe care le-am stabilit nu vor rezolva criza, dar sunt paşi necesari în direcţia potrivită. Dacă nu schimbăm paradigma curentă, Zona Schengen va exista doar în teorie.

Următorul summit european va avea loc între 15 şi 16 octombrie. 

Citiți și: Klaus Iohannis, de la „1.700 şi ceva de refugiaţi, niciunul în plus" la "România va primi 2.400 de persoane. Numărul nu este mare”
C. T. Popescu: Ca şi Băsescu, Iohannis încearcă să scoată capital politic şi din alba, şi din neagra. Dar cred că are mai puţin talent la prostit lumea în felul ăsta