Sari la conținut

Laureat al premiului Nobel pentru economie: Un NU la referendum ar salva poporul grec

Chiar dacă părea iminentă, intrarea în incapacitate de plată a Greciei nu a dat peste cap fluxul de capital. Au existat fluctuaţii, absolut justificate spun analiştii, dar nu s-a creat panică în legătură cu o posibilă ieşire a statului elen din uniunea monetară.

„Cred că pe pieţele financiare, la nivelul la care sunt acum, există un risc legat de Grexit şi de aceea vedem o scădere, dar impactul nu este la nivelul maxim”, a spus, marți, Jasper Lawler, analist economic la Londra.

Nu e o surpriză că grecii nu-şi plătesc datoria către Fondul Monetar Internaţional. Pur şi simplu nu au bani. Dar faptul în sine nu reprezintă un eveniment, pentru că nu presupune prăbuşirea economică imediată”, a explicat Robert Halver, analist economic.

Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001, a vorbit despre cei pe care îi consideră responsabili pentru situaţia din Grecia.

„Este uimitor cum creditorii au refuzat să-şi asume responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat şi să recunoască eşecul prognozelor şi al modelelor propuse de ei. ... Nu-mi amintesc de o criză care să fi fost iniţiată atât de făţiş şi să fi avut consecinţe catastrofale precum aceasta. ... Liderii europeni arată, în sfârşit, adevărata faţă a acestei dispute şi nu este deloc una plăcută. Este o dispută despre putere şi democraţie şi mai puţin despre bani şi economie”, consideră Stiglitz.

 Economistul american analizează şi posibilele efecte ale referendumului din Grecia. În cazul unui rezultat în favoarea acordului cu creditorii, Joseph Stiglitz vede o criză prelungită. Un NU ar putea fi însă salvarea pentru poporul greu încercat.

Un astfel de vot ar deschide posibilitatea Greciei, naţiune cu o solidă tradiţie democratică, să-şi ia soarta în propriile mâini. Grecii ar avea oportunitatea de a-şi clădi un viitor, chiar dacă nu la fel de prosper ca trecutul, dar plin de speranţă în raport cu tortura din prezent", spune economistul în vârstă de 72 de ani, fost vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale. Cunoscut pentru criticile aduse FMI și Băncii Mondiale, susținător al mișcărilor antiausteritate, el a fost în 2010 consilier al guvernului grec.

Rata curentă pentru Fondul Monetar Internaţional, de 1,6 miliarde de euro, pe care Grecia a anunțat că nu o poate plăti, reprezintă o sumă minoră în comparaţie cu celelalte datorii ale Atenei, scadente vara aceasta. Numai în luna iulie ar avea de plătit circa şapte miliarde de euro către Banca Centrală Europeană, FMI şi în titluri de stat.

Plăţi scadente ale Greciei

30 iunie - 1,6 mld euro FMI

17 iulie - 454 mil euro FMI

17 iulie - 3 mld euro titluri de stat

20 iulie - 3,5 mld euro BCE

20 august - 3,2 mld euro BCE.