Miloș Zeman a devenit primul președinte al Cehiei ales prin vot direct

Data publicării:
08032013 20cehia-53671

Noul preşedinte al Republicii Cehe, Miloş Zeman, este învestit astăzi în funcţie, pentru un mandat de cinci ani, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Praga. Preşedintele ales Miloş Zeman a sosit mai devreme la Castelul Hradciany, sediul Preşedinţiei Cehe.

Ceremonia de depunere a jurământului se desfăşoară în Sala Vladislav, unde s-au reunit membrii celor două camere ale Parlamentului de la Praga.

În vârstă de 68 de ani, Miloş Zeman devine al treilea preşedinte al Republicii Cehe, din 1993, când Cehia s-a separat de Slovacia. El îl înlocuieşte în funcţie pe Vaclav Klaus, care a îndeplinit două mandate succesive de şef al statului. Totodată, Miloș Zeman este primul președinte ceh ales prin vot direct. El a câștigat scrutinul prezidențial din ianuarie, când l-a învins pe fostul ministru de externe Karel Schwartzenberg. Miloș Zeman a obținut 54,8 % din voturi, în turul doi de scrutin, în timp ce contracandidatul său a fost votat de 45,2 % dintre alegători. Prezența la urne a fost de 60 %.

La ora 12.00 este programată o paradă militară în curtea Castelului din Praga. Programul oficial se va încheia cu o ceremonie de comemorare a primului preşedinte al Cehoslovaciei, Tomas Masarik, şi o întâlnire cu locuitorii Pragăi.

Joi a fost ultima zi de mandat a controversatului președinte Vaclav Klaus, cel care i-a urmat în funcție lui Vaclav Havel în 2003. Cu trei zile înaintea încheierii mandatului său, Vlaclav Klaus a fost acuzat oficial de trădare de către Camera superioară a Parlamentului ceh pentru că a dat un controversat decret de graţiere la finele anului trecut. Un tribunal urmează să se pronunţe definitiv în acest caz, iar, dacă va fi găsit vinovat, Vaclav Klaus îşi poate pierde pensia de fost şef al statului.

Miloş Zeman a fost şi premier al Cehiei, între 1998 şi 2002, şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, între 1996 şi 1998. Şi el este un personaj controversat pe scena politică din Cehia. În 2011, el s-a referit la islam ca la „anticivilizaţia care se răspândeşte din nordul Africii până în Indonezia." El i-a comparat pe musulmani cu naziştii. De asemenea, a declarat că nu va permite trimiterea unui ambasador în Kosovo, deşi ţara sa a recunoscut independenţa fostei provincii sârbe.

Citiți și Cehii și-au luat rămas bun de la președinte într-un mod unic

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri