Sari la conținut

SPECIAL. Marile provocări pentru NATO: Rusia, Statul Islamic, imigranţii

Hohenfels, Germania. Aici este cel mai mare poligon de antrenament al armatei americane din Europa şi centrul unora dintre cele mai importante exerciţii ale Alianţei Nord-Atlantice.

Se întinde pe o suprafaţă uriaşă, de 16.300 de hectare. În Germania şi în alte două poligoane din România şi Bulgaria se desfăşoară până pe 13 septembrie cel mai mare exerciţiu aeropurtat al NATO din ultimii 25 de ani.

Concret, Alianţa vrea să-şi testeze capacitatea de a muta dintr-un loc în altul, într-un timp record, trupe pe calea aerului, prin paraşutare. În total, 4.500 de militari din 11 ţări participă la exerciţiu.

„Aceste unităţi sunt gata în câteva zile. Din Statele Unite ale Americii am trimis o brigadă care a ajuns aici şi în patru zile a făcut legătura cu militari din alte 10 state. Apoi, în câteva ore poate să plece oriunde este nevoie”, spune John Nicholson, comandantul forţelor terestre NATO.

Într-o primă fază s-a reuşit trimiterea la sol, în decurs de câteva ore, a unui număr de 1.100 de paraşutişti, complet echipaţi pentru luptă. Un record pentru NATO.

Aceste salturi impresionate nu au rămas fără ecou. Federaţia Rusă a profitat de un tratat intenaţional care îi permite să survoleze spaţiul aerian al statelor din vest pentru a monitoriza ce se întâmplă în Germania. Generalul Ben Hodges, comandantul armatei americane din Europa, spune că NATO nu are ce să ascundă. Nu acelaşi lucru îl poate spune despre Rusia.

NATO a arătat întotdeauna transparenţă în desfăşurarea exerciţiilor. Cred că asta ajută la creşterea încrederii. O atitudine total diferită faţă de exerciţiile desfăşurate de Rusia care sunt neanunţate şi la o scară mult mai mare faţă de cum ne antrenăm noi. Felul în care ne antrenăm noi cred că reduce posibilitatea creării unor neînţelegeri”, spune Ben Hodges, comandantul US Army Europe.

Generalul american susţine că exerciţiile militare arată cât de puternică este Alianţa Nord-Atlantică, iar asta ar putea duce la evitarea izbucnirii unui război.

„Alianţa există pentru apărarea colectivă a celor 28 de ţări membre NATO. Cea mai bună metodă pentru a menţine apărarea colectivă este prevenirea izbucnirii unui război. Eu cred că cea mai bună metodă pentru a preveni un război este unitatea Alianţei şi demonstrarea capacităţilor. Atâta timp cât vom face asta, cred că riscul producerii unui război scade considerabil. Dacă Alianţa nu arată că este unită şi nu ne arătăm capacităţile atunci creşte riscul unei interpretări nepotrivite”, spune Ben Hodges, comandantul US Army Europe.

Acelaşi lucru îl susţine şi generalul John Nicholson, comandantul forţelor terestre ale NATO.

„Noi facem aceste exerciţii ca răspuns la agresiunea care a avut loc în Ucraina şi Crimeea. Ne-am luat angajamentul să-i apărăm pe aliaţii noştri şi demonstrăm acest lucru prin exerciţiile pe care le facem şi vom continua să facem asta. Vom continua să demonstrăm sprijinul nostru puternic pentru aliaţii din est”, spune John Nicholson, comandantul forţelor terestre NATO.

În perioada următoare, România se va afla în mijlocul operaţiunilor militare NATO. Generalii români au programat pentru acest an peste 370 de exerciţii. Mai mult de unul pe zi.

La summit-ul din Ţara Galilor, de anul trecut, toţi şefii de stat şi-au luat angajamentul pentru apărarea colectivă a Alianţei şi au identificat agresiunea rusă ca fiind o ameninţare la adresa unei Europe paşnice şi libere. Am luat o serie de măsuri de asigurare. De atunci, am făcut o serie de exerciţii în ţările estice, inclusiv România. Vom continua să facem exerciţii cum ar fi „Dragon Ride", în care un regiment de cavalerie al SUA se va muta în România şi va face o traversare a unui râu, alături de trupele româneşti”, spune John Nicholson, comandantul forţelor terestre NATO.

Săptămânile acestea, NATO se pregăteşte pentru organizarea celui mai complex exerciţiu din ultimii 13 ani. Acesta va testa nivelul de reacţie al ţărilor membre în faţa unui conflict. 30 de naţiuni, printre care şi România, şi-au anunţat participarea.

De pe 15 octombrie şi până pe 15 noiembrie NATO o să desfăşoare cel mai mare exerciţiu din ultimii ani. Se numeşte Trident Juncture şi o să aibă loc în Spania, Italia şi Portugalia. O să cuprindă spaţiul aerian, maritim şi terestru din toate cele trei zone. O să implice peste 35.000 de militari, zeci şi zeci de avioane şi nave. O să fie un exerciţiu foarte important care să arate nivelul de pregătire al Alianţei. NATO a ajutat la încheierea Războiului Rece fără a începe unul real. I-am ajutat pe oamenii din estul Europei să se bucure de libertate, zeci de milioane de oameni. În plus, am terminat cea mai lungă campanie de contrainsurgenţă care a fost făcută în jurul unui grup de naţiuni NATO. Aşadar, NATO este o alianţă militară de succes”, spune John Nicholson, comandantul forţelor terestre NATO.

România este implicată şi în planurile armatei americane. Peste doar câteva săptămâni, vehicule blindate, tancuri şi alte echipamente vor fi trimise în apropierea Portului Constanţa.

„Trimiterea de echipamente militare în România ar trebui să înceapă peste câteva săptămâni. O să ne ia aproximativ un an pentru a aduce toate echipamentele necesare pentru a echipa o brigadă întreagă. Îmi imaginez că vom vedea echipamente militare americane destul de curând. Locaţia, pe care noi o numim „European Activity Set", din România o să fie gata parţial până la sfârşitul acestui an, o altă parte va fi gata la anul”, spune Ben Hodges, comandantul US Army Europe.

Tancuri americane au fost trimise deja în Bulgaria, împreună cu 150 de militari. Astfel de echipamente vor ajunge şi în Estonia, Lituania Letonia şi Polonia. În total, vor fi 250 de echipamente militare şi 750 de militari.

„Asta o să ia timp. O să ajungă, o să participe la exerciţii de antrenament şi apoi dacă locul de depozitare o să fie gata până la sfârşitul acestui an, atunci o să rămână acolo. Dacă locul de depozitare nu o să fie gata atunci le aducem înapoi în Germania şi le trimitem la vară”, spune Ben Hodges, comandantul US Army Europe.

Echipamentele vor fi folosite pentru exerciţii de antrenament care vor avea loc în principalele poligoane din ţară şi la Centrul de Instruire de la Cincu, din judeţul Braşov.

Vreau ca soldaţii americani să se antreneze acolo alături de soldaţii români. Avem ingineri acolo care alături de colegii români lucrează pentru a aduce îmbunătăţiri. Cu siguranţă, o să vedeţi echipamentele americane folosite pentru antrenament în Cincu, dar şi la Smârdan şi Babadag. România este un loc extraordinar pentru a face antrenamente. Ne place să ne antrenăm cu soldaţii români”, spune Ben Hodges, comandantul US Army Europe.

„O să facem o serie de lucruri în România şi Bulgaria. Aţi menţionat deja puşcaşii marini care lucrează în Bulgaria. Aceasta este încă o dovadă a angajamentului nostru faţă de aliaţi. Punem pe picioare un centru de comandă în România, un comandament multinaţional de Divizie pentru zona de sud-est. Ofiţeri şi subofiţeri americani alături de alte naţiuni, pentru că o să fie un comandament multinaţional, vor lucra pentru a putea organiza orice fel de apărare colectivă de care ar putea avea nevoie România şi regiunea. Avem şi Unităţile de Integrare a Forţelor, una în România, iar alta în Bulgaria. Aceste unităţi ne vor ajuta să mutăm forţe atât în Bulgaria cât şi în România, dacă va fi necesar”, spune John Nicholson, comandantul forţelor terestre NATO.

Cu toate aceste măsuri, mai sunt state din zona de est a Alianţei care se simt ameninţate de Rusia. Polonia a cerut NATO să înfiinţeze baze permanente pe terioriul său şi al statelor baltice. Comandanţii NATO susţin că această solicitare nu poate fi pusă în practică. Această problemă va fi luată în discuţie în cadrul unui summit regional, care se va desfăşura în noiembrie la Bucureşti.

„Există actul fondator din 1997 al relaţiilor dintre NATO şi Rusia în care Alianţa a căzut de acord să nu construiască baze permanente în ţările aflate pe flancul estic al Alianţei. NATO respectă acest acord. După summit-ul NATO din Ţara Galilor desfăşurăm măsuri de asigurare în est, prin rotaţia unor unităţi de antrenament. Aceste forţe nu sunt staţionate permanent în partea estică”, spune John Nicholson, comandantul Forţelor Terestre ale NATO.

NATO nu trebuie să se pregătească doar pentru a face față pericolului din est. Statul Islamic reprezintă o ameninţare pentru toate ţările membre. Unele au fost deja lovite de fundamentalişti. Generalul Nicholson spune că rezolvarea acestei probleme nu ţine doar de domeniul militar.

„Trebuie să ne concentrăm în mod egal asupra ameninţărilor venite din sud şi din est. Ameninţările venite din sud sunt reprezentate de state euşate, extremism, migraţia în masă şi în unele situaţii chiar de arme chimice. Aceste provocări sunt foarte dificile. Soluţiile pentru pentru rezolvarea acestor probleme nu sunt doar militare. Implică o parte militară, dar şi multe guverne şi organizaţii internaţionale. NATO lucrează cu partenerii, cu Uniunea Europeană şi cu organizaţiile internaţionale care s-au implicat în rezolvarea acestor probleme. Pe de altă parte, sunt activităţi care au loc în Irak şi Siria. Nu sunt ale NATO, dar sunt ale multor ţări membre NATO care se confruntă direct cu ameninţările Statului Islamic”, explică generalul.

A doua mare problemă venită din sud este este migraţia. Despre dramele din Marea Mediterană, din apropierea coastelor italiene, vorbeşte presa din toată lumea. Peste 2.000 de refugiaţi şi-au pierdut viaţa în apele mării în ultimele luni.

„Italia, din punct de vedere geografic, este foarte interesată de situaţia din nordul Africii. Refugiaţii şi acest fenomen reprezintă o mare problemă pentru Italia şi nu doar pentru Italia. Acum, cred că şi comunitatea internaţională recunoaşte problema. Italia şi-a luat angajamentul şi face parte din misiunea Uniunii Europene în zona coastelor Libiei. Este o operaţiune maritimă în desfăşurare pentru a controla fluxul de refugiaţi”, spune generalul Giovanni Maria Iannucci, comandantul unităţii de paraşutişti.

Chiar şi în acest context de securitate extrem de delicat, şase dintre ţările membre NATO şi-au exprimat dorinţa de a diminua cheltuielile din domeniul apărării. Acestea sunt: Bulgaria, Marea Britanie, Germania, Italia, Ungaria și Canada. În schimb, România s-a angajat să le crească, până la 2% din Produsul Intern Brut.