Sari la conținut

Misterul adânc al primei vizite la Moscova a lui Donald Trump. Ipoteza din „Politico”

Anul 1987. Un tânăr vest-german de 19 ani, Mathias Rust, reușea performanța de a pilota nedetectat prin spațiul sovietic un micuț avion Cessna, aterizând în Piața Roșie, iar Franța și Disney băteau palma pentru construirea unui parc de distracții la Paris. Tot în acea perioadă, pe un alt meridian, Donald Trump se pregătea de prima sa vizită la Moscova, făcând KGB-ul să ridice curios din sprânceană.

CpCGbwZXgAAPa5D

Donald Trump în anii 1980.

Publicația Politico reface traseul acestui episod important din biografia actualului președinte al Statelor Unite.

În anul 1987, paranoia nucleară a Războiului Rece atinsese climaxul. Decizia lui Trump, om de afaceri prosper, de a poposi în inima Uniunii Sovietice nu avea cum să nu trezească tevatura unui roman de spionaj.

Mai mult, vizita lui Trump ar fi fost organizată de agenții de top din cadrul serviciului diplomatic al URSS. Întreaga responsabilitate pica în special pe umerii unuia dintre cei mai „grei” decidenți din KGB, generalul Vladimir Alexandrovici Kriucikov.

La acea dată, KGB-ul trecea printr-un fel de proces de reformă, agenții sovietici căutau să îmbunătățească tehnicile operaționale (considerate mai rău decât dezamăgitoare) pe cel mai important dosar de politică globalistă al Uniunii Sovietice: SUA. Una dintre preocupările obsesive al lui Kriucikov era, bineînțeles, aceea de a recruta cât mai mulți americani în rândul spionilor KGB.

Totuși, „când a deschis KGB un dosar de urmărire pe numele lui Trump?”, se întreabă autorul articolului, Luke Harding. Greu de spus cu exactitate, dar vrafurile din arhivele de securitate ale fostei URSS ar indica un posibil 1977, anul în care Donald Trump s-a căsătorit cu Ivana Zelnickova, la acea vreme fotomodel în vârstă de 28 de ani în Cehoslovacia – deci, cetățeană a unui stat comunist. Prin urmare, StB-ul cehoslovac (apreciat pentru înaltul profesionalism al agenților săi), CIA și FBI au stat cu lupa pe acest mariaj.

Ca și în cazul „altor agenți din Blocul Estic, cehoslovacii este posibil să fi împărțit produsul lor informațional cu omologii de la Moscova”.

Donald Trump era un subiect de interes din mai multe motive, scrie Harding. Primul, evident, proveniența soției. Al doilea motiv: în 1987, în al doilea an de Perestroika, Trump ar fi putut manifesta interese imobiliare față de piața sovietică. În plus, detaliu important, potrivit informațiilor din dosarele de urmărire al StB, Invana Trump menționa „interesul crescut al soțului ei pentru politică”.

KGB-ul nu obișnuia să accepte vizita unor personalități publice din „motive de altruism”, mereu exista un interes ascuns. Numai că „nu este clar cum se raporta KGB la Trump”. Pentru a devenit un „agent complet al KGB”, subliniază Luke Harding, un „străin” trebuia să fie de acord cu două lucruri. 1) Colaborarea conspirativă. 2) „Dorința de a primi instrucțiuni din partea KGB”.

Cum și-a motivat Donald Trump intenția de vizita Moscova? Ideea primei sale călătorii i-a venit după ce a stat alături de ambasadorul sovietic în SUA Yuri Dubinin, în toamna anului 1986, la un prânz organizat de omul de afaceri Leonard Lauder.

Fiica lui Dubinin, Natalia, „citise despre Trump Tower și știa totul despre el”, scria Donald Trump în bestseller-ul său din 1987, „The Art of Deal”.

Citiți AICI materialul integral din Politico.