Parlamentul României şi cel al Republicii Moldova se vor întruni într-o nouă şedinţă comună până la sfârşitul anului, anunţă preşedintele Legislativului de la Chişinău, Igor Grosu. Într-un interviu acordat Agerpres, oficialul evidenţiază importanţa şedinţelor celor două parlamente, subliniind că întâlnirea anterioară de la Chişinău „a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de ţară candidată” la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.
Totodată, Igor Grosu afirmă că parcursul pro-european al ţării sale „încă nu este ireversibil” şi că formaţiunea politică pe care o conduce, Partidul Acţiune şi Solidaritate, are sarcina de a asigura integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Preşedintele Parlamentului vorbeşte, de asemenea, despre priorităţile autorităţilor de la Chişinău, dar şi cum gestionează acestea situaţia tensionată din Transnistria.
AGERPRES: Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În ce măsură aţi armonizat legislaţia ţării dumneavoastră cu cea a Uniunii Europene?
Igor Grosu: Acum, să vă zic un grad anume de armonizare, un procent, nu ar fi corect din partea mea. Sigur că avem foarte multe de armonizat. Avem o listă, ca să zic aşa, de teme pentru acasă, imediat după oferirea statutului de candidat, lucruri care deja unele sunt implementate, altele sunt la etapa de proiecte. În mare parte vizează reforma justiţiei şi noi suntem în proces (...)
Avem o lege care tratează o problemă în zona noastră, în ţările ex-sovietice, o lege anti-oligarhi. O primă experienţă am văzut-o în Ucraina şi avem noi un angajament să avem o astfel de lege, ca să nu permitem eventual cuiva să monopolizeze anumite domenii, că vorbim de mass-media, de sectorul financiar, economic, bancar, infrastructură, concentrare de capital şi aşa mai departe. Sunt lucruri .... Nimic nou, să zic aşa, care ar depăşi agenda noastră politică. Se pliază exact pe proiectele noastre, pe priorităţile noastre.
Mizăm foarte mult pe ajutorul României. România a parcurs deja această experienţă, plus că a tradus acquis-ul comunitar, nu trebuie să inventăm nimic noi. Trebuie să învăţăm din experienţa românească şi aici avem o deplină, totală deschidere. La nivel de Legislativ şi la nivel de Executiv suntem în contact permanent. Din septembrie anul trecut, avem o dinamică şi la nivel de grupuri parlamentare, şi la nivel de comisii. Nu e săptămână în care să nu am discuţii cu omologii mei. Pregătim a doua şedinţă comună a parlamentelor. Acum suntem la etapa să stabilim perioada şi agenda. Vă amintesc că prima şedinţă a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de ţară candidată, pentru că s-a perpetuat în discuţiile parlamentarilor români cu colegii din ţările Uniunii Europene, la nivel de Executiv cu Comisia Europeană şi aşa mai departe.
AGERPRES: Au existat acuzaţii ale Moscovei la adresa Republicii Moldova privind relele tratamente acordate etnicilor ruşi de aici. Sunt doar încercări de tensionare a relaţiilor dintre cele două state?
Igor Grosu: Este un fals. Este o retorică a propagandei de la Kremlin, în încercarea de a induce o destabilizare în Republica Moldova. Ei au încercat la începutul războiului să inducă o tensiune artificială între cetăţenii Republicii Moldova şi refugiaţi. Nu le-a reuşit. Noi am oprit la timp şi am descurajat lucru ăsta, chiar dacă a fost clar şi noi am avut dovezi că era organizat, plătit. Chiar dacă sunt tentative, nu le reuşeşte, pentru că vorbitorii de limbă rusă au garantate toate libertăţile.
Vreau să vă spun că am asistat la un moment comic, să spun aşa, în care ambasadorul rus a avut tupeul să publice o chemare, un anunţ pe pagina Ambasadei cu mesajul că, dacă vorbitorii de limbă rusă sunt intimidaţi sau nedreptăţiţi, să anunţe ambasada imediat la nu ştiu ce adresă de e-mail, şi am asistat la un val de comentarii din partea etnicilor sau vorbitorilor de limbă rusă care spuneau: , , . Cu alte cuvinte e o încercare a propagandei ruse, propaganda rusă din păcate încă este puternică, trebuie să recunoaştem lucrul ăsta şi trebuie să venim cu un instrumentar pentru a o contracara.
AGERPRES: S-a tensionat situaţia şi în Transnistria sau lucrurile au rămas ca înainte de război?
Igor Grosu: Transnistria o privim din două perspective. Vorbim de cetăţenii din Transnistria, care sunt şi cetăţeni ai Republicii Moldova, în primul rând sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, care nu îşi doresc în niciun caz şi sunt îngrijoraţi de ce se întâmplă acolo, având rude acolo, având prieteni, având legături tradiţionale cu Odesa, în special, cu Nikolaev, cu aceste regiuni. Aşa numitele autorităţi, autorităţile separatiste, chiar dacă afişează din când în când câte o bravadă, cu un impuls de la Kremlin, sunt foarte îngrijorate şi înţeleg blocajul în care s-au pomenit.
Avem în continuare o armată rusă care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Avem acel depozit de armament de la Cobasna, care reprezintă un pericol şi pentru Republica Moldova, dar şi pentru Ucraina, chiar dacă retorica lor este uneori aşa ca o bravadă care mai mult este o emanaţie din Rusia. La modul practic ei înţeleg foarte bine care pot fi consecinţele pentru ei.
Noi asigurăm - pentru că acum, ca să zic aşa, toate importurile, tot ce se importă pe malul stâng (n.r.- malul stâng al Nistrului) vine pe frontiera vestică - asigurăm tot necesarul, dacă vorbim de medicamente, combustibil, produse alimentare, alte lucruri necesare pentru cetăţenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, oferim toată asistenţa. În rest ... sunt încercări de a destabiliza, sunt provocări la aşa numită limită administrativă. Ei continuă în maniera lor tipică.
AGERPRES: Există riscul de uzură la guvernare a partidelor pro-europene din Republica Moldova, existând ulterior posibilitatea revenirii stângii la putere?
Igor Grosu: Uzura este caracteristică pentru toate partidele, pentru că trebuie să fii foarte conştient că este un ciclu în revenire. Noi am fost şi în opoziţie, am fost şi la putere, am fost iar în opoziţie, iar la putere. Noi înţelegem lucrul ăsta. Alegerile parlamentare ordinare sunt peste trei ani de zile, deci nu e ... Avem în faţă încă trei ani de muncă. O să ne onorăm şi continuăm să ne onorăm angajamentele.
Parcursul pro-european încă nu este ireversibil, s-o spunem aşa cum este, iar sarcina noastră este să îl facem ireversibil, astfel ca Republica Moldova să poată capitaliza toate libertăţile pe care le oferă Uniunea Europeană. Aici sigur că vom munci. Avem alături partenerii de încredere şi eu sunt sigur în perspectiva europeană a Republicii Moldova. În rest ... Da, sunt partide pro-ruse, să le numim aşa cum sunt, pro-ruse şi pro-bandiţi, pro-hoţi, fugari care stau peste hotare şi alimentează sau încearcă profite de criza prin care trece Republica Moldova. Le-am spus şi o repet: nu au nicio şansă.
Oamenii din Republica Moldova înţeleg foarte bine. După 24 februarie, lumea s-a despărţit în două părţi foarte clare, cumva a dispărut acea nuanţă de gri, un pic de democraţie sau un pic de dictatură. Lucrurile au devenit foarte clare. Este lumea războiului, a haosului, a atrocităţilor şi este spaţiul civilizaţional, al păcii, al stabilităţii, al valorilor, al drepturilor omului şi aşa mai departe, care este spaţiul occidental, Uniunea Europeană, din care noi vrem să facem parte şi o să facem parte. Oamenii văd diferenţa.
Uitaţi-vă acum la mobilizarea din Federaţia Rusă ce efect advers a provocat pentru cei care au lansat-o. Mai mulţi decât reuşesc ei să înroleze au părăsit teritoriul federaţiei Ruse. Sunt oameni care înţeleg că este un război care nu duce la nimic, nedrept, o invazie împotriva unui stat care are dreptul să îşi decidă viitorul şi el a decis că vrea să facă parte din Uniunea Europeană.
AGERPRES: Când vă vedeţi în Uniunea Europeană?
Igor Grosu: Eu nu am să vă dau data şi anul. Vreau să vă spun că am aşa o presimţire că va fi mult mai repede decât au parcurs-o alte ţări. Dinamica şi viteza cu care se schimbă lucrurile din această parte a lumii o să fie de aşa natură cum noi nu am mai văzut şi sarcina noastră este să ţinem pasul să ţinem ritmul.
Totul depinde şi de vocea celor care au decis, ţările membre, dar în mare parte depinde de noi. Dacă noi o să demonstrăm că suntem pregătiţi nu doar prin vot, ci şi prin comportament, prin viaţa de toate zilele, prin calitatea serviciilor, libertăţile respectate, atunci lucrurile or să se întâmple foarte repede.
Editor : Liviu Cojan
